Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Bucuria comuniunii Vol. 5 Teologie pentru azi Bucuresti 2010' Despre adormirea Fericitului Gheorghe Calciu §i simplitate Slujba sa de inmormantare1 de la Sfanta Manastire Radu Voda din Bucuresti, la care am participat si noi, a fost un regal al simplitatii. Dupa slujba, pe scurt, a inmormantarii, condusa de catre Parintele Patriarh Teoctist, de doi Paring Episcopi, de un cortegiu de preo^i §i diaconi si de o Biserica plina de oameni, trupul sau a inconjurat Biserica. Nu vreau sa comentez slujba, ce s-a spus in cele trei alocutiuni de la Bucuresti, de dupa slujba, ci vreau sa ma refer la amanuntele care sunt legate de obiectele, care il inconjurau pe Parintele nostra. Un sicriu simplu, un vesmant precise pe Sfin^ia sa de culoare albastra, iarasi simplu, si cu o crace imensa (lucral care m-a impresionat eel mai mult si mi-a adus aminte de iubita lui, si a mea, Platind a Fericitului Serafim Rose) iarasi simpla, extrem de simpla. Crucea lui, a Fericitului Ghorghe, cu care a venit din America era de peste 2 metrii inanime, alba, de lemn alb, finisat, dar pe care nu erau inscrise decat numele sau, anul si data adormirii sale. O crace extrem de simpla, de ascetica, ca intreaga lui via^a, cu bara de la mijloc imbinata mestesugit si nu petrecuta ca la noi... Si trupul sau ca ceara de galben si rece, cu un chip framos, zambitor: acestea sunt amintirile pe care le voi purta in suflet de la acest eveniment important al Bisericii lui Dumnezeu. 1 Articol editat pe data de 10 decembrie 2006, pe Teologie pentru azi si scris imediat dupa slujba de prohodire de la Bucuresti. Sfm^enia este o imensa, covar§itoare simplitate. Este o §tergere din fa^a ochilor gro§i, care nu vad decat ceea ce le spui sa vada, spre o dimensiune, unde nu o po^i sesiza, decat cu ochii inimii cura^i, cura^i de intunericul patimilor. Daca nu te ui^i la detalii, daca nu ai organ interior pentru detalii, nu ^i se pare nimic frumos, nimic sfant, nimic inal^ator. Cineva care nu 1-ar fi cunoscut §i nu ar fi §tiut cine este el, vedea numai un cosciug simandicos, cu ditamai crucea la cap §i cu un mos. in cosciug, care nu ii spunea nimic. Insa nu ar fi fost de vina Parintele nostru pentru asta, ci eel care era bont, orb §i nu vedea in fa^a lui mare^ia ascunsa in smerenie. Inal^imea de cuget sta in smerenie. Sfm^enia este plina de smerenie ca un burete plin de apa. Daca vrei sa-1 storci pe Sfant de intimita^ile lui apare slava lui Dumnezeu, apa cea cereasca, care se scurge din el in cuvinte tulburatoare. Dar de unde sa te tulburi, cum po^i sa te tulburi, daca nu ai organ, inima pentru mare^ie? Daca nu ai mare^ia in tine, cum crezi ca o po^i vedea in al^ii? Cum po^i sa crezi in simplitate §i in sfinfenie, cand ^ie \\\ e du§manca via^a sfanta §i preferi frugalitati de duzina, care te fac idiot, mon cher, badaran §i mofluz? Cred ca pentru Sfin^i trebuie sa marim dic^ionarul oricarei limbi §i sa cream numai pentru ei cuvinte, care sa fie §i mai potrivite pentru a-i elogia. Cred ca trebuie sa ne marim inima pentru ca sa-i cuprindem §i mai din destul sau sa ii lasam ca sa ne invete §i mai bine ceea ce au inva^at ei, ceea ce au trait ei, pentru ca sa ne contamineze cu binele lor, din destul, §i pe noi. Daca il simfi pe Sfant in inima ta, atunci §tii sa sco^i, ca un torent de munte, cuvinte de dor pentru el §i cei care te vor auzi, i§i vor da seama, ca nu se poate sa nu fi convivial cu el. Eu am inva^at de la aceasta zi ca trebuie sa rostim cu putere cuvintele pe care ni le da Dumneazeu §i sa nu ne indoim de for^a lor, de impactul lor dumnezeiesc in inima acelora care ne aud. Am inva^at ca munca buna, pana la capat, nu ne va face de ru§ine, ci oriunde am sta, in fafa sau mai in umbra, haina smereniei, cu care ne acoperim via^a duhovniceasca, se va dovedi un soare stralucitor in acea zi, cand se va descoperi tuturor adevarul vie^ii noastre. Parintele nostru Gheorghe este Marturisitorul credin^ei noastre prin dureri, prin suferin^a §i Inspiratorul spre proiecte indrazne^e, puse in sluljba adevarului sfant al lui Dumnezeu. Daca vrei mult, atunci accepta suferin^a pentru aceasta, suferin^a care ne innobileaza §i ne sfirrfe^te! Democratia romdneascd a inceput cu...Martirii din decembrie 1989 Daca vedem acest semn ... atunci stim ca el reprezinta cinstirea jertfelor umane din decembrie 1989. Evenimentul dumnezeiesc din acea clipa 1-am resim^it la modul profund si acesta a fost momentul convertirii mele la dreapta crednrfa, la o noua viata, la o altfel de viata. Pentru mul^i al^ii a insemnat acelasi lucru. Atunci am decupat din steagul nostru ceva care nu ne reprezenta, pentru ca am vrut sa stergem din noi o ideologic, care nu ne facea deloc cinste. Sunt tributar, pe deplin, acestui eveniment capital pentru poporul roman. Sunt tributar pe deplin Martirilor revolu^iei romane si ma rog adesea pentru ei, ii pomenesc la Sfmtele Liturghii pe care le slujesc, ca pe niste pedagogi ai mei, ca pe ni§te ini^iatori ai mei in credin^a, in curaj §i in sentimentul plenar al liberta^ii interioare. De fiecare data trebuie sa mai fie martirizat cineva ca sa te trezesti. Mai trebuie sa suferi pentru ca sa vezi adancul adevarului. Tinerii care m-au insufletit prin moartea lor in decembrie 1989 nu au murit in zadar. Ei au nascut inlocuitori, ne-au dat aripi si, in acelasi timp, ne-au facut sa fim cu capul pe umeri. Sarbatoresc de fiecare data zilele revolutiei romane ca pe zile de sarbatoare ale na^iunii mele si ale inimii mele, ca pe zile de renastere duhovniceasca. Articol scris pe data de 17 decembrie 2006. Nu §tiu nici pana la aceasta data cine au fost uciga§ii lor, a§a, nominal, un nume dupa altul. Poate ca nu-i vom §tii niciodata, dar ceva e sigur: ca ei nu s-au revoltat, in primul rand, pentru mancare §i o leafa mai buna, ci pentru credin^a §i libertate. Daca e sa acuzam pe cineva ca ne-a furat simful libertatii, atunci nu numai pe Ion Iliescu §i ai lui ar trebui sa-i blamam, ci §i pe to^i aceia, care au transformat libertatea intr-un motiv de uitare a lor, a Martirilor. Cei care uita ca stau pe oase binecuvantate de Dumnezeu, pe mor|i curate §i ca libertatea de a ne trai libertatea s-a ca§tigat prin sange, traiesc indiferent aceste zile de sarbatoare na^ionala §i cre§tineasca. Dumnezeu sa va ierte §i sa va a§eze cu Sfnuii, Bunii mei fra^i, care ne-a^i facut sa vedem bine in decembrie 1989! Nu v-am uitat to^i §i nu cu totul! Cei care ne aducem aminte de voi §i va purtam in inimi, va continuam dorul: o libertate in^eleasa corect, ca iubire de Dumnezeu §i de oameni, §i de tara §i tradi^iile noastre romane^ti. Zi de praznic impdrdtesc. Ziua aderdrii. Ziua bucuriei Am sinuit in oamenii de azi-noapte , de pe strazi §i in aer, mult har, multa bucurie, o fericire §i un har care completeaza §i continua bucuria revolutiei romane din 1989. Am vazut lacrimi, imbnui!?ari, lasere, pocnitori, oameni care se bucurau, care se distrau frumos, care jubilau. Mul^i dintre cre§tinii no§tri s-au bucurat in Biserici §i azi-noapte §i astazi diminea^a. Entuziasm frumos. §i entuziasmul, bucuria este un har dumnezeiesc. Am sim^it in toata fiin^a mea ca Dumnezeu, nu doar anul nou, e Cel care ne-a dus in alta lume, spre alta perspective. Astazi, dupa cum vede^i, a fost un cald de primavara: semn dumnezeiesc ca Dumnezeu vrea sa ne bucuram §i ca nu trebuie sa mai lasam pe cineva, pre§edinte sau nu, ca sa ne fure bucuria. Avem un capital enorm de bucurie, de speran^a. Mi-au dat lacrimile astazi cand am vazut cu cata bucurie am trecut, mul^i dintre noi, doar cu buletinul de roman §i de european la fra^ii no§tri in Ungaria sau am zburat astazi cu avionul. Trebuie sa pastram aceasta bucurie in noi §i sa muncim ca ea sa ramana in noi! Molitvele Sfantului Vasile eel Mare ne-au cuntfit astazi §i au cura^it intregul univers de rautate, de demoni. Ne-au cura^it de reziduurile non-bucuriei. Bucuria cere curate. Se na§te din curate. Taierea imprejur a Domnului inseamna inceputul suferin^ei Lui pentru noi. Acum incepe sa se rupa faradelegea noastra. Dar astazi incepe sa se §tearga §i pata pusa peste demnitatea noastra. 3 Articol scris pe data de 1 ianuarie 2007. Trebuie sa ramanem bucuro§i, sa muncim §i sa ne veselim in bine! La mul^i ani, Romania mea, Europa mea, lumea mea, adica lumea lui Dumnezeul La mul^i ani pentru toJi...§i nu uita^i safifi voi in§iva\ In memoriam lui Mihail Eminescu Pentru prietenul meu , fratele meu din inima mea, pentru eel la care am aprins lumanare, dar ea nu s-a stins, -5 chiar §i cand nu mai era ceara . Pentru eel de care ma leaga zile de nesomn §i zile de dor, zile de singuratate sau de amintire. Poemul este o tinere de minte. §i Nichita6 il iubea, §i m-a inva^at §i pe mine sa il iubesc. Poem scris pe data de 14 ianuarie 2007. E vorba de un lucru minunat, petrecut intr-o zi, cand am fot la mormantul lui Mihail. Desi nu mai era ceara in capsula rotunda a lumanarii...lumina ardea. 6 Nichita Stanescu, un alt prieten scump al inimii mele. Era un fel de a-1 iubi pe Mihail in care rfi regaseai tot dorul, tot aleanul §i toata singuratatea in cateva cuvinte, in toate cuvintele. Era o unitate interioara intre noi, care te facea sa te sim^i regasit §i neamintit, nein^eles sau cuceritor. Astazi, Mihail, cand am slujit parastas pentru tine am sim^i ca noi doi comunicam ca §i atunci...pe vremuri... cand veneam la mormantul tau §i stam de vorba. Cum po^i sta de vorba cu... un mormant? ! Cum sa nu stai de vorba cu... un prieten? ! Daca poemele tale nu tree dincolo de mormant, la ce bun sa mai scrii, nu? ! Insa poemele tale, dragul meu, au un ceva unic al lor care par vii §i cand tu nu mai e§ti sau cand tu ai devenit §i mai profund in noi sau cand noi ne-am vazut, §i mai adanc, prin tine. Nu, nu te-am uitat! Numai ca m-am maturizat privind la tine. Iubirea mea s-a maturizat. Te privesc tot la fel, poate tot mai tandru, 10 mai candid, ca pe un prieten, ca pe cineva pe care il cunosc din mine §i nu din afara mea. §i atunci cand ma rog pentru tine, ca in aceasta seara, te simt frumos in inima mea, te simt lin... §tiu cum arata pacea ta §i a mea in slava lui Dumnezeu. De aceea nu pot sa fm trist, daca tu e§ti viu iar eu i^i scriu poeme §i rostesc rugaciuni pentru tine. 11 Mai aproape de intelepciune... n O buna parte din aceasta zi mi-am petrecut-o in compania unui profesor admirabil, foarte intim inimii mele, cu domnul profesor Remus Rus , specialist in Istoria Religiilor §i am discutat...cu inima. §i eu §i dumnealui ne a§teptam reciproc ca sa ne vedem, sa ne intuim inimile, sa aflam ce mai facem, cu ce ne mai ocupam. Chintesent.a discutiei noastre insa nu a constat in cuvinte §i nu despre cuvintele pe care le-am vorbit voi scrie aici, ci despre sentimentul acut ca imi transmite, ca mi-a transmis, ceva din simtul inielepciunii in timp ce vorbeam. La un moment dat mi-a vorbit despre iremediabilul vietii, despre timpul care ne parcurge §i ne imbatrane§te, care nu ne iarta (asta intr-o singura fraza scurta, penetrants), insa in mijlocul a ceea ce imi transmitea, in inima mea, ramanea amprenta inielepciunii omului care trece prin via^a. Educatorii no§tri de suflet asta ne transmit: drumul inielepciunii lor prin viafa in purine cuvinte, gesturi, imagini... Trebuie sa prinzi esentialul, trebuie sa prinzi esentialul cuvintelor §i sa crezi in cuvintele care au intelepciune. In momentul cand stai in fa^a cuvintelor, care exprima adevarurile unui om, atunci pe acestea trebuie sa ti le insu§e§ti in mod intim, cu toata fort.a interioara. Inainte de a ma intalni cu dumnealui citisem un pasaj important din ultimele insemnari ale Sfantului loan de Kronstadt9, pe care le-a tradus prietenul nostru Adrian Tanasescu10. Era o insemnare a Sfantului loan de la varsta de 79 de ani, in care acesta spunea, ca mila lui Dumnezeu este aceea care l-a iertat in orice clipa §i l-a invaiat ca Dumnezeu e pururea indurator. Mila lui Dumnezeu este cea care ne da sa ne bucuram de intelepciune. Inva^am pe fiecare zi ca lupta fratricida dintre noi nu creaza nimic bun, ci ca stam in mila lui Dumnezeu, ca via^a te inva^a sa accept, sa crezi, sa te minunezi, sa te cutremuri de frumuse^ea, de grija si de mila lui Dumnezeu. 7 E vorba de ziua de 22 ianuarie 2007, cand am scris articolul de fata. 8 Mai multe detalii despre sine aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Remus_Rus. 9 Un blog romanesc dedicat Sfantului loan: http://ioandekronstadt.wordpress.com/. 10 Traducator roman prodigios de carte patristica din limbile greaca, rusa, sarba, tata a doi copii, care locuieste in Bucuresti si de care ne leaga o prietenie frumoasa. 12 La intoarcere, pe stada, m-am intalnit cu parintele profesor Constantin Coman11 si ne-am salutat reciproc. Mi-am adus aminte de pledoaria sa esentiala, de crezul sau si anume, ca trebuie sa vedem conexiunile interioare ale teologiei dogmatice cu teologia biblica. Si noi credem acela§i lucru! Nu putem sa in^elegem dezvoltarea discursului dogmatic, daca nu in^elegem discursul scriptural, pnevmatic al Bisericii. De ce imi amintesc toate aceste amanunte? Pentru a elogia in^elepciunea, experien^a de viaja, maturitatea §i batrane^ea frumoasa. Am inva^at de la bunicii mei, de la familia mea, de la rudele §i profesorii mei, de la prietenii §i neprietenii mei int.elepciunea trecerii prin viaja. Fiecare pas este un pas spre intelepciune. Dar int.elepciunea este cu atat mai frumoasa, cu atat mai plina de savoare, cat timp o darui frumos, smerit, cand imbogaJe§ti cu ea §i pe altii. De fapt int.elepciunea este harul in care te imbogat^ti, atunci cand in^elegi mila lui Dumnezeu §i frumuse^ea adanca a oamenilor. 11 Gasiti aici CV-ul sau: http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=6%3Apr-prof-dr-constantin- coman&option=com_content&Itemid=272. 13 Melancolie abuziva 12 Nu pot sa nu-mi amintesc de tine Imi amintesc si cand nu vreau dar, mai ales, cand am nevoie, cand te simt ca pe cea mai mare nevoie a mea. Am nevoia sa vorbesc cu tine. Imi aduc aminte batranetea ta frumoasa, acel a fi de a-mi spune povesti, pe care nu le pot uita nici cand dorm. Stiu ca ma vezi cand ma rog pentru tine. Stiu ca te simt cand slujesc Sfanta Liturghie spre iertarea pacatelor tale si ale mele. Pastrez frumosul tau in inima mea. E un frumos viu. E un frumos de care nu ma pot dezbara si nici nu o voi face. Pastrez chipul tau viu, chiar daca i-am uitat contururile, chiar daca contururile lui sunt miscatoare. Cu timpul, iubitul meu bunic, fata ta a devenit din ce in ce mai vie, pe masura ce tu ai devenit din ce in ce mai viu in mine. Cand vorbeam, cand te bucurai de mine, nu stiam sa iti spun toate cuvintele. Poate ca toate cuvintele trebuiau spuse atunci, insa nici acum nu e timpul trecut. Tu esti viu si eu sunt viu, chiar daca de Un text scris pe data de 8 februarie 2007. In fotografia care prefateaza articolul de fata suntem la mormantul bunicului nostru Marin Piciorus, impreuna cu doamna preoteasa si cu bunica noastra Floarea Piciorus, sotia sa. In cimitirul localitatii Scrioastea (jud. Teleorman), iarna... iar crucea de lemn, care se vede in fotografie, am scris-o cu unul dintre ultimele tuburi de culoare, neterminate, din fosta noastra trusa de pictura. 14 tine ma desparte o vesnicie sau ma apropie o vesnicie. Cuvintele noastre se spun in continuare. Pentru ca dragostea are un fel de a vorbi al ei care nu uita niciodata detaliile frumoase si si le aduce aminte in te miri ce conditii, te miri unde. . .dar atat de frumos! Cand ma rog pentru tine te iubesc. Si cand imi aduc aminte de tine inseamna ca nu te pot disloca din inima mea prin nicio metoda. Stiu ca e neinteresanta, din afara mea, persoana ta sau poate ca nu va interesa pe nimeni persoana ta, cu adevarat, decat pe mine. Cine mai stie?!... Ceva e sigur: de cate ori vreau sa imi fii aproape imi esti. Nu e nicio distanta intre noi. Imi aduc aminte de tine in multe contexte, in prea multe. Viata mea e plina de tine. Te rog sa ma crezi ca, daca acum iti scriu e pentru ca sa-ti multumesc ca nu esti departe, chiar daca esti langa Domnul. Melancolia mea nu e trista ci bucuroasa. Nici eu, iubitul meu, nu credeam ca pot sa te iubesc mai mult decat am cuvinte sa-ti spun. 15 Mdturdtoarea care ne cere rugdciunile si crestina universald, care pldngea vorbind despre Domnul Iisus De cele mai multe ori evocarile mele au in vedere oameni anonimi . Amintirile mele nu cuprind numai pe parintele X, pe profesorul Y, pe ierarhul Z, pe scriitorul W... ci si pe maturatoarea credincioasa, pe ologul care are bunul sim^ sa imi zica: „Sarut mana, Parinte!", stimandu-se pe sine si nu pe mine, vrabia care bea apa, pe un copil care mi-a zambit frumos in timp ce mul^i imi zdmbeau urdt, pe precupea^a de la pia^a, care mi-a vandut cartofi si a stiut sa aiba bunul sim^ cumpanit al romanului... §i bine ecae asa. Memoria reala trebuie sa cuprinda date generale si o recunostin^a care sa se transforme in rugaciune. Maturatoarea voioasa, care mi-a iesit astazi in cale, mi-a zambit larg, calduros, ca si cand m-ar fi cunoscut dintotdeuna. Ea nu a stiut ca mi-a facut un mare bine cu surasul sau si cu faptul ca m-a pus sa ma rog pentru ea. §i rugaciunea pentru ea m-a facut sa fiu si mai bucuros, pentru ca bucuria ei s-a revarsat §i peste mine si a devenit §i a mea. Aceasta femeie are un nume frumos. In inima mea va avea un nume frumos intotdeauna. Insa nu stiu nimic despre ea, decat ca matura strazile orasului Bucuresti si ca am intalnit-o aproape de mijlocul orasului. Dar rugaciunea te face sa stii multe despre oamenii pentru care te rogi. Rugaciunea te face sd-i simfi pe oamenii, care au o via^a tainica cu Dumnezeu. Astazi m-am plimbat de mi s-au umflat picioarele. §i, spre sfarsitul zilei, am avut parte de o alta surpriza: de o femeie ortodoxa, care cauta un duhovnic, careia ii placea sa mearga la baptisti, pentru ca au canapele frumoase si microfoane bune ca sa auda predica, dar si la catolici, ca sa puna o lumanare si sa se roage. O femeie dintr-o bucata, robusta, muncitoare, aproape surda, dar care i^i citea cuvintele de pe buze si care munceste, munca de noapte, intr-un servis auto de la marginea Bucurestiului. Insa cand imi vorbea de „Domnul Iisus" ii dadeau lacrimile instinctiv si vedeai ca ea chiar e acolo, chiar e fericita cu ceea ce face si cu via^a ei. 13 Articol din data de 12 iunie 2007. 16 Dupa ora 18, un coleg de studii §i un intim al meu, vine §i imi vorbe§te despre dialogul apatic, despre dialogul despre nimic sau despre viaia ca telenovela. Viaia ca telenovela reprezinta via^a la care tu e§ti spectator, care e ca in filme §i pe care o urmare§ti sa se intample in via^a reala. Insa via^a reala nu e niciodata telenovela. Via^a reala se petrece dupa ritmuri proprii, surprinzatoare. Cele doua femei erau din viaia reala. Adica a§a cum credeau a§a §i vorbeau. Vorbirea lor era reala §i permitea nuan^ele personale. In mutismul vocal al multora cu care ma intalnesc insa, ce se vrea a se spune intrece ceea ce este. Pentru ca spectatorul la telenovela nu mai are timp sa i§i traiasca §i sa i§i exprime via^a, ci o omoara, o face cantec sau vorbire impersonala §i apoi se da de drama. De ce evoc viaia reala? Pentru ca traiesc in lumea reala chiar daca prizez tot felul de pove§ti ireale, de dedesubturi, de cancanuri, de matrapazlacuri. Traiesc §i iubesc via^a reala, oamenii reali, care sunt cei pe care ii evoca cuvintele, care sunt in cuvinte §i nu sunt sub mdsti. Mdturdtoarea §i crestina universale de care va vorbesc sunt tipologii umane reale. Daca vrem sa facem o schimbare reala in noi §i in Romania noastra, trebuie sa incepem de la a ne deparazita de ma§ti, de subterfugii §i de a fi cat se poate de reali. Oamenii reali sunt oamenii de care avem nevoie §i care ne scapa din paienjeni§ul inchipuirilor. Cele doua nu vor §tii niciodata ca am scris despre ele acum. Insa m-am sim^it nevoit sa respect bunul sim{ gratuit al acestora. Ele sunt ni§te doamne reale, pentru ca au demonstrat ca pot fi deschise, transante cu cineva necunoscut. Va mul^umesc, doamnele mele, ca a^i putut sa imi demonstra^i ca bunul sim^ nu numai ca e real, dar e §i salvator. 17 Sfdntul loan Botezdtorul in viata mea Mi-a devenit evident faptul14 ca Sfnrfii ne cautd mai inainte ca noi sa ii cdutdm. Cred ca prima data cand am auzit de Sfantul loan a fost in copilaria mea, cand bunica mea mergea cu coliva, la 7 ianuarie, ca sa i§i pomeneasca paring15, fra^ii16 §i ma lua §i pe mine. ■17 18 Masa aceea lunga , cu zeci de colive ~, cu vin, cu prinoase, care miroseau altfel dar, mai ales, zecile de lumanari aprinse mi-au captat aten^ia spre evenimentul acesta. Parin^ii bunicii mele erau Ion §i Ioana. Ionica era eel mai mic frate al bunicii mele. Acesta murise de foarte tanar, de copil, §i din care cauza eu primeam cate o pomana delicata spre iertarea pacatelor lui. Adica ori o oala mica, de baut apa ori o pasare- fluier, tot din lut, la care cantam prin curte. Un articol scris pe data de 23 iunie 2007. Ion si Ioana Banoiu, din localitatea Putineiu, jud. Teleorman. 16 Ion, Ileana, Ionica si Alexe Banoiu. 17 Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Scrioastea, jud. Teleorman. 18 Pluralul, ca regionalism, in Teleorman, este: colivi. 18 Numele Sfantului loan era foarte raspandit in localitatea unde eu am copilarit, in Scrioa§tea. Numele localita^ii teleormanene este legat de un moment istoric important, de faptul ca aici si-a scris oastea (de unde Scrioastea) Mihai Viteazul in drum spre Alba Iulia. Probabil aici §i-a trecut in revista oastea, a con§tientizat numarul de oameni pe care il avea la dispozrfie. §tiu acest amanunt de la un profesor local, care a cercetat istoria cuvantului, insa nu am facut niciodata investiga^ii istorice pe aceasta tema. Insa via^a Sfantului loan am aflat-o citind Sfanta Scriptura §i Vie^ile Sfm^ilor. Maine avem cinstirea na§terii Sfantului loan, descrisa de Lc. 1, 5-25 (prorocirea na§terii §i zamislirea sa); 57-80 (na§terea §i punerea numelui). In Teleorman, praznicul de maine e cunoscut drept Dragaica, insa, din cate cunosc, nu am vazut niciodata in localitatea noastra ritualurile pe care le-am citit in car^ile de specialitate, care se faceau, in vechime, in aceasta zi. Insa amintirile mele sunt legate, eel mai adesea, de doua dintre Sfmtele sale Icoane: una, in care el este reprezentat cu aripi §i avand infa^i§area descrisa de Mt. 3, 4 iar alta, in care se reprezinta martirizarea sa, el in§u§i tinandu-§i in mana propriul sau cap taiat, care e pus pe o tipsie19. Martirajul sau, imaginea taierii capului s-a impregnat adanc in mine. Cand eram mai tanar, inca nu plecasem la seminar, aveam o antipatie imensa fa^a de Irodiada §i de fiica sa, Salomeea, care pusesera la calea omorarea lui loan [Mc. 6, 19- 29]. Ele reprezentau pentru mine o imagine perversa a femeii, care il elimina pe eel Drept, prin practici murdare. Cred ca e primul meu contact dureros cu perversitatea, prima con§tientizare a faptului ca dreptatea §i sfm^enia nu sunt urate pentru ca sunt rele pentru societate, ci sunt urate pentru ca nu sunt suportate §i nu sunt suportate pentru ca sunt invidiate la culme. Cu timpul am in^eles ca cele doua femei nu de^ineau puterea ci ca actul lor este unul al sldbiciunii §i nu al puterii. Cel puternic era loan, care avusese curajul sa moara pentru sfm^enie, pentru adevar, pentru dreptate. In ultimul an de facultate am fost repartizat la Manastirea Sfantul Antim din Bucure§ti, ca sa fac pregatire cultica. 19 O tava rotunda, din metal. 19 Aici, pe nesimfite, m-am imprietenit cu icoana Sfantului loan, de pe partea dreapta, de la intrare, langa care stateam la slujbe. Uneori ma sprijineam de ea, transpiram din cauza caldurii, ma rugam Sfantului loan ca sa ma intareasca §i sa prind putere din harul sau. Icoana de aici e una dintre cele intraripate. Sfantul loan are aripi ie§ite din pielea de camila cu care se imbraca, semn ca asceza te intraripeaza de dumnezeiescul dor §i te face sa fii inger in trup. Ma simfeam acasa langa icoana lui. Prietena §i viitoarea mea so^ie purta numele de Ioana, atata timp cat Gianina inseamna Ioana. Aveam prieteni cu numele de loan, §i pre^uiam foarte mult numele, atata timp cat loan, Iohanan, in limba ebraica, inseamna darul lui Dumnezeu §i avea similitudine cu numele meu, cu Dorin, care inseamna dar, in limba greaca. Insa Dorin vine de la Theodoros, de la Teodor, care inseamna tot darul lui Dumnezeu. Cand a venit ziua hirotonirii mele intra diacon, nu §tiam unde se va petrece. Cand PS Galaction Stanga20 mi-a indicat Biserica unde voi fi hirotonit diacon, am aflat ca e Biserica 9 1 Sfantul loan Botezatoral din Ro§iorii de Vede . Atunci am con§tientizat faptul, ca Sfantul loan, langa care ucenicisem, ma pregatise pentra a ma ajuta in preo^ia mea. §i am simfit din plin prezen^a sa la hirotonia mea intra diacon, facuta in aer liber (era un moment solemn pentra parohie), PS Galaction dandu-i dreptul fra^esc, de onoare, PS Irineu Slatineanul , care era de fa^a, sa ma hirotoneasca Prea Sfin^ia sa. Astfel PS Irineu Slatineanul m-a hirotonit diacon iar peste cateva zile, PS Galaction, Episcopul Alexandriei §i al Teleormanului m-a hirotonit preot, in Biserica Adormirea Maicii Domnului din Alexandria, intr-o zi de sambata24. Daca ar fi sa vorbesc de prezen^a Prea Curatei Stapane in via^a noastra, a§ spune, ca in toate Bisericile unde s-au petrecut lucrari capitale, dumnezeie§ti cu mine, erau inchinate Prea Curatei Stapane. Maica lui Dumnezeu §i Sfantul loan Botezatoral, Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfanta Maria Egipteanca, Fericitul Hie 20 Primul episcop al Alexandriei si al Teleormanului. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Galaction_St%C3%A2ng%C4%83. 21 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. 22 E vorba de actualul mitropolit al Olteniei, IPS Irineu Popa. A se vedea CV-ul IPS Irineu: http://www.mitropoliaolteniei.ro/index.php/typography- overview/rokcandy-typography. 23 Pe data de 4 septembrie 2005. 24 Pe data de 17 septembrie 2005. 20 vazatorul de Dumnezeu, Sfantul Constantin Brancoveanu, Sfantul M. Mc. Haralambie, Sf. M. Mc. Teodor Tiron, Sf. Maxim Cavsocalivitul, Sf. Grigorie Palama, Sfantul Teofil eel Nebun pentru Hristos, Sfanta Xenia, Sfantul loan de Kronstadt, Sfantul loan Evanghelistul, Sfantul Irineu al Lyonului, Marele §i Dumnezeiescul Apostol Pavel, Sfantul loan Gura de Aur, Preadumnezeiescul Grigorie Teologul §i mul^i, muni al^ii, au fost Sfm^ii care ne-au punctat via^a intr-un mod capital. De la fiecare am inva^at lucruri capitale. De zeci, sute de Sfnui ne leaga lucruri atat de intime, meat vorbirea despre ele mi se pare o indiscrete. Insa, privind la vie^ile lor, la harul pe care 1-am primit rugandu-ne lor, am in^eles ca ei deja erau in via^a mea, numai ca trebuia sa le recunosc prezen^a, rugandu-ma §i cunoscandu-i §i eu la randul meu. Daca ne analizam bine via^a aflam ca suntem produsul a multe mii de oameni care ne-au cladit. In afara de parin^ii, bunicii, rudele, familia noastra... exista zeci, sute, mii de oameni, care ne-au ajutat cu un detaliu sau altul, cu o informa^ie, cu o carte, de la care am inva^at citindu-i, vazandu-i, respirandu-i. . . Un numar mare de oameni ne-au creat lucrurile din jur, spa^iul §i con^inutul sau in care noi ne miscam si suntem. Mul^umirea noastra trebuie sa se indrepte fa^a de to^i cei care ne asigura §i ne perpetueaza existen^a, care ne-o umplu de lucruri esen^iale. De la rugaciunea pentru paring, rude, familie, profesori, pre§edin^i de stat, primari, fa^a de binefacatorii sau du§manii no§tri, rugaciunea §i mul^umirea noastra trebuie sa se manifeste §i fa^a de cei care au inventat diverse lucruri pe care le folosim, fa^a de cei care ne-au precedat, fa^a de to^i cei care au trait pe fa^a pamantului. Mul^umirea, recuno§tin^a este cea care ne innobileaza, care ne face reprezentabili in cadrul oamenilor cu con§tiin^a. Cand multume§ti, cand ni araji recuno§tin^a nu faci decat sa ramai viu, frumos in inima celui caruia ii multume§ti. Astazi am vrut sa mul^umesc Sfantului loan, nu numai privat, dar §i public, pentru prezen^a lui cea atat de intaritoare §i de puternica in via^a noastra. Sfmte Ioane, Batezatorule §i Inaintemergatorule al Domnului, a§a cum ne-ai ajutat ca sa cunoa§tem calea pocain^ei pana acum §i via^a cea curata, da-ne sa umblam intru bucuria invierii, a schimbarii inimii noastre, ca sa ne umplem mereu de via^a ce nu are sfar§it. 21 Tu po^i sa ne aju^i noua, Dumnezeiescule Parinte! Ai mila de noi, binecuvinteaza-ne §i ne iarta! Amin. 22 PFP Teoctist al Romdniei: un chip surdzdtor, care ne-a linistit intotdeauna Nu am vorbit niciodata cu Parintele Patriarh Teoctist §i nici nu §tiu detalii intime despre via^a sa . Insa 1-am privit mereu cu mare aten^ie, 1-am privit din public, ca parte a publicului audiant §i azi-noapte, pe la ora 1-2 noaptea, mi-am dat seama ca traiesc un mare gol in fiin^a mea, ca plecarea lui dintre noi e ca plecarea unui membru din familie. I-am sim^it lipsa in fiin^a mea tocmai cand nu mai am avut chipul sau surazator langa noi, con§tientizand in mod acut, cat a valorat pentru via^a mea intima. Am retrait drama pierderii unui om drag, a unui om pe care 1-am stimat §i iubit fara sa imi dau seama. Cum m-a§ fi sim^it astazi trist, daca el, Patriarhul nostra, nu ar fi contat deloc pentru mine? La ora 18, aseara, am facut primul parastas pentru Prea Fericirea sa, inainte ca sa mam masa. Masa noastra de seara a devenit prima pomenire pe care i-am facut-o. Cand am inceput sa ma rog pentru Prea Fericirea sa, intr- un mod minunat, 1-am sim^it langa noi, fapt care ne-a incalzit inima. Mancam §i urmaream programele la TV, §tirile premergatoare aducerii de la spital. Am ie§it, dupa masa, §i m-am inchinat Sfantului Dimitrie, Sfin^ilor impara^i Constantin §i Elena26. ..§i am intuit starea credincio§ilor fara el, fara Patriarhul nostra §i am revenit acasa §i mai trist. 25 Articol scris pe data de 3 1 iulie 2007, a doua zi dupa adormirea sa. 26 La Catedrala Patriarhala. 23 Aveam insa o triste^e dulce in sufletul §i in trupul meu. Pana adanc in noapte am urmarit §tirile, am inregistrat emisiunile, am cautat articolele dedicate sie§i, am ascultat controversele §i presupunerile §i am pregatit articolele de astazi de pe blog, amestecand ragaciunile §i durerea mea cu prezen^a sa din noi §i cu noi. S-a vorbit §i elegant §i ireveren^ios despre Prea Fericirea sa. Speculate au atins cote insa^iabile. Cei care au §tiut sa vorbeasca frumos despre sine, paradoxal, au fost oameni care nu au aratat in public, pana acum, sentimente profunde pentru Prea Fericirea sa. Am inva^at destul de multe lucruri privind imaginile §i comentariile facute. Insa, pentru ca e un rememoratio, vreau sa ma intorc la cum 1-am perceput de-a lungul timpului. Cand 1-am privit de aproape, intr-o zi [la o vizita a sa la facultate] m-au impresionat mainile sale, prin care se stravedeau venele de sange §i fa^a sa. Mainile cu care ne binecuvanta aduceau pace in suflet. Oamenii credincio§i se napusteau spre el ca sa fie binecuvanta^i. De fiecare data cand 1-am privit de aproape pe Patriarhul nostra am pastrat in inima mea zambetul sau. Zambet fin, dulce, predici care te adunau, care te strangeau la un loc, in Biserica, delicate^e de inima, ore intregi de stat in picioare, care m-au uluit intotdeuna. . . Statul sau in picioare, mare^ia sa la slujbe, puterea sa de a sluji pana in ultima clipa m-au debusolat intotdeauna. Traiam mereu perplexarea omului care nu poate sa in^eleaga fundamentul mare^iei §i al puterii sale interioare. Prea multa putere de munca §i prea multa luciditate. In fiin^a sa vedeam un mare echilibra, o mare putere de in^elegere a oamenilor, a realita^ii, o mare putere de trecere peste necazuri, peste dificulta|i. La una dintre aniversarile sale a predicat PS Calinic al Arge§ului §i i-a facut celui sarbatorit un laudatio. Nu mai §tiu in ce an, dar era in catedrala patriarhala. §i PS Calinic vorbea despre echilibral §i pacea pe care o degaja Prea Fericirea sa. Acest echilibra, aceasta putere de a §tii sa faci fa^a tenta^iei extremelor cred ca e primul lucra major pe care 1-am inva^at din personalitatea sa. Un alt lucra major pe care mi 1-am insu§it din fiin^a sa, privindu-1 doar, a fost smerenia de a vorbi pe in^elesul celor din fa^a ta. A respecta oamenii cu care vorbe§ti inseamna a le vorbi pe infelesul lor, fara sa vrei sa ii tratezi de sus. 24 Un al treilea lucru, tot la fel de important pentru mine, pe care 1-am inva^at din icoana viejii sale a fost sinful cald al colocvialita^ii. A discuta inseamna a te imparta§i, nu a visceraliza discuiia21 . La o zi a Sfantului Dimitrie Basarabov, Parintele nostru, no ne-a vorbit abrupt , mul^imii aflate in pia^eta dintre clopotnrfa §i altar, despre planul de demolare al catedralei patriarhale din ordinul pre§edintelui Ceau§escu. Pe locul actualei Patriarhii trebuia sa se faca un monument memorial al pre§edintelui Ceau§escu, unde acesta trebuia sa fie inmormantat. Acest lucru nu s-a intamplat! Tot atunci ne-a vorbit despre bombardamentele asupra Bucure§tilor din al doilea razboi mondial, care au vizat catedrala patriarhala, dar care nu au lovit niciodata, in mod minunat, catedrala. §i ne-a spus toate acestea cu bucurie, cu seninatate. Predica, predicile sale erau pline de bucurie, de dorin^a de comuniune, de imparta§ire a experien^ei sale vaste cu ceilal^i. „Iubiti fra^i §i surori intru Domnul", cuvintele introductive ale predicilor sale, le-am considerat §i le consider, unul dintre cele mai bune preambuluri, cu iz evangelic, al unei predici, fapt pentru care il folosesc adesea. Predicile sale incepeau §i se terminau in pace, pentru ca Prea Fericirea sa emana multa pace dumnezeiasca in jur. Nu cred ca pot explica unui om, care nu 1-a cunoscut, ce stare de spirit aveam in prezen^a sa. Insa nu era vorba numai de mine, ci de toil care asistau, care ascultau predicile sale. Cand am vazut inregistrarea slujbei de Pa§ti din 2007 am fost uluit de cata putere avea in timpul slujbei §i cum statea drept, neclintit in timp ce predica, la peste 90 de ani. Aceasta neclintire, aceasta serenitate a min^ii, a frun^ii §i a privirii sale, voio§ia §i dorul sau de a sluji m-au smerit §i ma vor smeri intotdeauna. Nu cred ca voi putea vreodata sa in^eleg §i sa port o asemenea pace in fiin^a mea, o asemenea neclintire. Scriind acum aceste randuri imi dau seama ca sentimentele fa^a de sine ma fac vulnerabil §i ca inima mea traie§te intre bucuria ca 1-am cunoscut §i golul ca nu il vom mai vedea. 27 A nu te lega de orice cuvant pe care il spune celalalt. A nu te contra pe cuvinte.. .pentru ca viscere inseamna totalitatea organelor interne ale omului. A nu scoate matele din om, de nervi, in cadrul unei discutii. 28 Dintr-o data, fara introducere, pe neasteptate. 25 Din pacate, nu inva^am niciodata ca marii oameni, personalita^ile mari ale Bisericii nu sunt ve§nice §i nu pre^uim prea mult prezent a lor langa noi. Acum, privind in urma, imi dau seama ca trebuia sa fiu §i mai atent la frumuse^ea fihrfei sale launtrice, ca sa inva^ §i mai multe de la Prea Fericirea sa. Chipul pe care 1-am sesizat eu contrasteaza uluitor de mult cu portretele grote§ti, insa^iabile pe care mi le-au narat arfii. Insa, intotdeauna am crezut acest lucru: fotografiile interioare ^in de fibra interioara a celor care le opresc in fiin^a lor. Daca prive§ti pe cineva prin ochii invidiei sau ai resentimentului niciodata nu vei vedea in om mare^ia. §i mare^ia oamenilor binecuvanta^i de Dumnezeu se vede cu ochii inimii cura^i, pentru ca mare^ia e harul lui Dumnezeu din oameni. 29 Aseara, pre§edintele Iliescu [la Realitatea TV], domnul MiluJ30 [la OTV, prin telefon], domnul Theodorescu31 [nu mai re^in la ce televiziune; a intrat tot prin telefon], domnul Doru Braia §i parintele profesor Alexandru Stan [la National 24] au fost oamenii care au vorbit eel mai calm, calduros §i dureros in acela§i timp despre Parintele Patriarh. In acela§i ton simt sa vorbesc §i eu pentru ca acesta a fost Parintele nostra: un om al bucuriei, al comuniunii, al in^elegerii celorlarfi. Pe vremea studen^iei mele a venit la fiecare hram al Sfintei Ecaterina dar si de Sfhrfii trei Ierahi, in ianuarie, §i ne-a predicat, aproape de fiecare data, despre rolul preotului in lume §i al profesorului. Preotul §i profesoral au voca^ia, spunea Prea Fericirea sa, de a binevesti oamenilor mantuirea §i bucuria lui Dumnezeu. Ne cerea sa facem studii riguroase, sa iubim sa slujim lui Dumnezeu, sa fim autentici in ceea ce facem §i spunem, pentru ca in fa^a oamenilor fiecare cuta a vie^ii noastre va fi discutata, rasdiscutata. Avea §i are mare dreptate. Plecarea sa atat de rapida dintre noi, neprevazuta, ne-a prins pe to^i nepregatrfi. Inca nu ma pot obi§nui cu el mort. Vestea adormirii sale ne-a bulversat, ne-a luat pe nepregatite §i, in acela§i timp, ne-a indurerat, auzind despre 29 Ion Iliescu. Aici gasiti blogul sau: http://ioniliescu.wordpress.com/. 30 Marian Petre Milut: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Petre_Milu%C5%A3. 31 Emil Razvan Theodorescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Theodorescu. 32 Moderatorul emisunii TV Talk Soc la National 24. Din pacate nu are o pagina personals, de prezentare, la nivel online si o merita cu prisosinta. 33 A se vedea: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/S/AlexandruStan.htn1l. 26 martirajul sau de 4 ore intre via^a §i moarte, unde a fost resuscitat de cateva ori. Mana sa dreapta demonstreaza durerea acestui martiraj . Nu vom putea in^elege nici bucuriile §i nici dramele sale, lini§tea §i rabdarea sa, iertarea §i frumusetea sa interioara, daca stam doar simpli spectatori in Biserica lui Dumnezeu. Exemplul sau trebuie sa ne anime §i sa ne fortifice, sa ne adune pe unii langa al^ii, sa ne in^elepteasca. Doamne, miluie§te §i prime§te cu Drep^ii §i cu Sfnuii pe Patriarhul Tau, pe Parintele nostru, Teoctist, intru bucuria care este la Tine din veci §i daca a ca§tigat indrazneala la Tine, Iubitorule de oameni, pentru sfmtele lui rugaciuni, miluie§te-ne pe noi, pacato§ii robii Tai. Amin! 27 Despre Negrut...si despre altiprieteni -34 Avem la bunica noastra la \am un caine care a facut istorie, care a trecut prin peripetii multiple, nu de alta, ci doar din cauza invidiei, care i se purta §i i se poarta. Pentru ca era invidiat de catre vecinii no§tri a fost lovit brutal de un tanar, i s-a dat cu piatra direct in ochi §i i s-a spart ochiul drept. E eel din fotografie §i il cheama...J/Vegr«/, pentru ca e negru §i pentru ca ne place sa il alintam. E un nume alintator, pentru un caine mai mult decat inteligent. L-am crescut de mic. Bunica noastra 1-a crescut ca pe un copil, dandu-i ciorba la castron §i lapte cu paine inmuiata. De fapt acest tratament e unul general pentru fiecare animal din curtea noastra. Toate animalele sunt tratate ortodox, sunt binecuvantate §i stropite cu Sfanta Agheasma de la inceput, de cand vin la noi in curte sau de cand se nasc, §i sunt hranite rege§te. Noi vorbim cu ele, le educam sa vorbeasca cu noi, da, in limba lor §i dupa posibilita^ile lor. Pe langa Negrut mai traiesc §i vreo trei pisici, dintre care pe una o cheama Mipi, pe alta Florentina iar pe alta..neidentificata. Articol scris pe data de 10 septembrie 2007. Floarea Piciorus. 28 Negrut nu mananca ceva de jos, trebuie sa ii dai mancarea direct in gura, sa ii vorbe§ti frumos sau sa i-o pui pe farfurie. Daca i-o arunci jos nu o mananca. Iar daca a mirosit mancarea pisica nu o mai mananca, chiar daca moare de foame in acea zi. Cred ca Negraf a aparut la noi in curte dupa moartea lui. . . Sache. Sache nu era japonez ci tot un caine flocos, tot la fel de mic ca Negrut, dar era prietenul copilariei mele. Sache avea partenera de via^a pe Lola §i a avut o moarte dramatica. Ni§te vecini, care §i pe acest caine super-inteligent il invidiau, i-au pus la{ in gard §i el a cazut in acest la^ de sarma. Sarma ruginita i s-a strans pe trup, in dreptul testiculelor, pe intreg trupul §i abia am putut sa ne in^elegem cu el §i sa taiem la^ul §i sa il slobozim din la{. Sache, cu care vorbeam ca §i cu un om, cu care dormeam in pat §i nu ma mu§ca, dupa ce a fost prins in la^ §i batut bestial de un vecin al nostra fara prea multa minte [ce sa mai spun de inima !...], ma privea, ne privea ingrozit. Nu mai credea in nimeni. Tocmai de aceea ne-am pus manu§i in maini §i haine pe noi ca sa nu ne mu§te, atunci cand am vrat sa ii taiem la^ul. I-am taiat la^ul, dar a fugit sub o gramada de joarde de vi^a, taiate din vie, §i nu a mancat vreo saptamana, cu toate insistence noastre §i nici nu a ie§it afara. Daca te apropiai de el te mu§ca, latra, era innebunit de durerc.Bataia il facuse sa se salbaticeasca, el, eel pe care noi nu il batuseram niciodata, ci il hraneam cu bomboane, rahate §i carne prajita. La un moment dat Sache a ie§it de sub lemne, era sleit de puteri §i rana [era vara] incepuse sa prinda viermi. Pentra ca era prea slabit am reu§it cu chiu cu vai sa ii taiem la^ul, care ii ajunsese pana la intestine, sa il ungem cu ulei §i sa aplatizam cangrena. A intrat din nou sub lemne, a stat acolo maraind §i jelindu- se, plangand el §i plangand §i noi, pana cand. . .a murit. Impreuna cu veri§oara mea Anca36, care acum lucreaza in Spania §i care poate citi aceste randuri online, i-am facut lui Sache [eram in clasa a 5 sau a 6-a, poate mai mici]...slujba inmormantarii, cantandu-i: Ve§nica pomenire! Atunci am crezut ca e drept sa facem acest lucru, §i acum, privind in urma, cred ca a fost un gest. . .potrivit. 36 Nascuta Anca Maria Irina Nitu, in orasul Alexandria, Teleorman. 29 Soarta lui Sache a fost tangen^iala cu a lui Negnrf, intr-un anume fel. Cand Negrut a fost lovit acum 2-3 ani cu piatra, se salbaticise. Nu lasa pe nimeni sa se mai apropie de el. Nici acum, daca nu mergi cu aten^ie, nu te po^i atinge de botul lui. Daca vii cu mana dinspre partea drapta, de acolo de unde are ochiul distrus, crede ca vrei sa ii faci rau §i se repede la tine sa te mu§te. Ma vede cand intru de la poarta §i daca vorbesc cu el, daca ii rostesc numele, incepe sa dea din coada. Ma cunoa§te §i cand sunt in reverenda §i cand sunt civil, iar cand sunt in reverenda are un respect incredibil pentru mine, meat nu vrea sa imi taie calea. E inva^at de mamaia ori sa mearga in fa^a ei ori sa vina dupa ea, dar sa nu treaca prin fa^a ta. Daca mamaia, bunica mea, se duce sa cumpere ceva de la chio§curile cu alimente din localitate, el o a§tepata la poarta §i latra la to^i care tree prin fa^a cur^ii. Cand se intoarce acasa o inso^e^te in curte §i...vorbe§te cu ea, prin priviri §i gesturi. Mi-a spus bunica mea, ca acum cateva zile, nu a putut sa scape de pisici, care doreau sa mearga cu ea la. . .Biserica. I-a certat, i-a alungat §i tot nu au vrut sa se intoarca. La un moment dat s-au intors, dar nu au mai §tiut unde sa intre. Un pisic s-a suit intr-un copac §i a ramas acolo. Ii era frica sa se dea jos. A doua zi s-a dus cu scara ca sa il ia de pe o creanga, unde sta §i ^ipa la ea iar pe al doilea, pe al doilea pisic, fata^i recent amandoi, 1-a gasit pe casa unei vecine §i tot la fel, 1-a luat de acolo dupa multe eforturi. Cainele care vrea sa mearga cu noi la Biserica nu e o noutate. To^i cainii §i pisicii no§tri, pentru ca sunt foarte sociabili, vor sa mearga cu tine peste tot. Nu le e frica de bataie, nu le e frica de moarte, intra aiurea pe te miri unde §i cad pe unde nu te- ai gandi. Daca vorbe§ti cu ei se umanizeaza, te in^eleg, §tiu daca e§ti trist, daca e§ti vesel, daca trebuie sa vina langa tine sau daca trebuie sa te lase in pace. Finii no§tri , care au trait langa noi, cand a murit finu, aveau un caine mare, galben cu negru, o nuan^a foarte greu de descris, pe care il chema Tirica... si a mers cu finu pana la cimitir. A vazut unde 1-au ingropat §i a ramas acolo, prima noapte, si a urlat de a ingrozit pe to^i vecinii cimitirului. To^i se minunau §i plangeau de dorul dorului cainelui. Nu §tiu cum 1-a luat fina de acolo, de la mormant, insa ceva a fost sigur pana cand a murit: el pleca de acasa, de unul 37 Marian si Tudora Stoica. 30 singur, rupea lan^ul, urla, sarea gardul §i se ducea la cimitir sa il jeleasca pe stapanul sau, care il luase de pui dintre liniile de tren ale ora§ului. Nu degeaba am vorbit despre aceste sensibilita^i... canine §i am vrut sa le evoc, sa le elogiez chiar. Daca a§a se intampla cu animalele unor oameni credincio§i, sociabili, aten^i la sufletele care le au in curtea lor, in casa lor, cum ar trebui sa ne comportam fa^a de copiii no§tri §i ce relate ar trebui sa avem cu ei? Nu ar trebui sa avem o relajie §i mai speciala cu copiii, cu paring, cu na§ii, cu fmii, cu rudele §i cu prietenii no§tri? Negrut vede cu un singur ochi, dar §tie sa sc.bucure de tine. Bucuria de altul nu se na§te in tine, nu pentru ca e§ti bolnav sau pentru ca e§ti same, ci pentru ca nu ai inima de. ..om. Daca am incerca sa avem inima de om, am vedea nu doar cu un ochi, ci cu o mie de ochi, cu ochii multor gesturi de iubire, de aten^ie, de delicate^e. Sper sa nu va fi intristat prea mult! Insa poezia vie^ii acestor animale, credincio§ia §i delicate^ea lor, pe noi ne-a mv2i\2iX. . Jeologie. O teologie a lucrarii harului in animalele ocrotite de oameni, care sunt iubite §i binecuvantate, in animalele care raspund iubirii noastre, cu o iubire §i o vorbire a lor, cu o recuno§tin^a a lor, care ne dezarmeaza. 31 Despre cum am invatat...definitia credintei Evr. 11, 1: Credinja este fiin}a / consistent celor nadajduite, dovedirea lucrurilor celor care nu se vad. "Eotiv 5e ■niaxic, 4A.7Ti(o|ieva)v mooxaoiQ, TTpayiiaTGov eXeyxoQ ou pA.e7T0|ieva)v. Pentru ca mi-am adus aminte de Evr. 11, 1 . . . ~s o Aveam o vecina adventa care a incercat sa ma converteasca la crezul ei, cand eu faceam primii pa§i in reconvertirea mea con§tienta la dreapta credirrfa. Aveam vreo 12-13 ani pe atunci. Aceasta femeie avea o admirable nedisimulata pentru mine. De ce? Pentru ca ea mi-a imprumutat prima variants scripturala din via^a mea, pentru ca sa o citesc §i dorea sa fiu un om credincios. on Binein^eles era o edi^ie Cornilescu , fara nicio datare [asta am in^eles mai tarziu] §i, initial, eu am in^eles ca ea mi-o da ca s- o citesc §i sa i-o dau inapoi, nu sa o pastrez. 38 Nu am stiut niciodata cum o cheama. Penttu toata lumea era: tanti Geta. 39 Dumitru Cornilescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 32 Femeia mi-a dat Scriptura astazi §i m-a lasat sa vada ce iese. In cateva zile nu am ie§it din casa ci am copiat cu mana, cu stiloul pe hartie, pagina cu pagina din Scriptura, pana la cartea Iosua, §i din ea pu^in. Nu §tiu cum s-a facut ca am ie§it afara §i am dat de ea. §i m-a intrebat cum stau cu cititul Scripturii. I-am spus ca am scris- o, ca am copiat-o pana la cartea Iosua §i ca nu am terminat-o, ca mai am de scris. Femeia a ramas stana de piatra. A crezut ca glumesc. §i a trebuit sa ii explic ca nu glumesc, ci am sa fac tot posibilul sa o scriu pe toata de mana §i sa i-o inapoiez. Femeia nu a mai zis nimic, ci a plecat. De acum incolo am devenit fenomen pentru familia ei §i pentru vecini, pentru ca copiii ei catehiza^i de mici in perspective eshatologica adventa, nu avusesera astfel de sporiri ca mine, care facusem asta doar in ...doua saptamani. De aceea s-a dus acasa §i i-a catehizat la sange pe copiii ei, i-a pus sa invete versete §i cand s-or intalni cu mine, sa ma ciuruiasca in versete scripturale. Pe mine nu ma interesau versetele, nici acum nu ma intereseaza sa le memorez, liste intregi, §iruri de versete, ci sa in^eleg adancul din ele, sa ma odihnesc in ele. Ei, pe atunci, nu ma gandeam eu la odihna, ci eram avid sa §tiu ce e cuprins in adevarul lui Dumnezeu. §i de aceea citeam aprins. Cum inva^asem alfabetul rus inaintea limbii romane §i §tiam sa scriu in vocabule ruse§ti inaintea celor romane§ti, tot a§a am inceput sa citesc Scriptura cu asiduitate §i orice carte ce imi cadea in mana §i sa imi iau notice sau sa transcriu zeci de pagini, pe caietele mele de notite, din ceea ce citeam. Si ma intorc la Evr. 11, 1 . . . Dupa ce mai citisem cateva car^i §i car^uli de teologie adventa, pe care vecina mea mi le dadea, intr-o zi, am fost chemat la un fel de discu^ie scripturala la ea acasa, impreuna cu cei 5 copii ai ei, ca sa comentam versete §i sa ma convinga de faptul, ca ortodoc§ii mei, prin Sfantul Constantin eel Mare, au schimbat sambata cu duminica, ca sabatul e sfdnt §i ve§nic §i ca cornea de pore nu trebuie mdncatd. Eu, care eram avid de vorba pe teme religioase, scripturale, am venit imediat. §i, ca sa vada daca am citit intreaga Scriptura [pentru ca a§a le spusesem eu §i era un adevar], m-a intrebat din prima: Care este definiiia, din Biblie, a crediniei? M-am uitat la ea mirat §i n-am §tiut ce sa-i spun. S-a luminat la fa^a. Era bucuroasa ca nu §tiam definifia crediniei. 33 §i pentru ca sa o §tiu de aici inainte, mi-a spus textul de la Evrei 11, 1 §i mi-a spus sa il {in minte, pentru ca acela e textul din Scriptura, care confine definirea credinfei. Dupa Evr. 11,1a urmat versetul de aur al Scripturii: In 3, 16. Era foarte bucuroasa, pentru ca nici versetul de aur al Scripturii nu-1 §tiam. Deci, in concluzie, citisem Scriptura degeaba. §i, dupa un §ir lung de versete, au urmat povestirile a-istorice ale doamnei Ellen G. White40, in care, printre tragediile veacurilor §i colapsul inexplicabil al bisericilor tradifionale [scrise cu litere mici], care au cdzut din har [ea se referea la Biserica mea, la Biserica Ortodoxa, ca eu trebuia sa fm imbrobodit, nu papa de la Roma], au aparut ei in secolul al XlX-lea §i au restaurat adevarata Biserica. In cateheza ei ad-hoc apareau ideile ca eel mai mare rdu al istoriei sta in doua persoane: in Sfantul Constantin eel Mare, care a schimbat sabatul cu duminica, prin decret imperial §i in Papa de la Roma, care e capul tuturor rautatilor, Antihristul. Insa mai aparea §i ideea intrarii lui Hristos, ca Arhiereu, in sanctuarul ceresc, sfar§itul cataclismic al lumii §i mult me§te§ugitele adunari de cifre, din Daniel §i Apocalipsa, ca sa dea o cifra magica: anul 2000. Spre acel an terorizant eram invitat sa privesc §i sa ma dezic de preotii mei, care beau, sunt curvari, iau bani la pomeni, se culca cu femei in altar [§i accentua faptul, ca ea §tie caz sigur], sunt oameni necredincio§i. . .§i ei nu sunt ca. ..ei. Insa, vecina mea, o habotnica ultilitarista [da, paradoxal lucru!], nu avea nicio relate cu vreun preot ortodox sau slujba ortodoxa, ci tot ceea ce auzea ea erau basme ticluite cu grija. Eu am stat lini§tit, cu atentie, pana cand ea §i-a descarcat intreaga tirada. Ca §i acum, nici atunci, se pare, nu imi placeau oamenii care vor sa ma convinga cu for^a, ci cu via^a lor. §i, iara§i spre mirarea ei, am inceput sa-i spun din ceea ce citisem eu, in paralel, din biblioteca parohiala, mica biblioteca parohiala, de care dispunea, la acea vreme, parohia noastra41. Femeia s-a ingrozit. Ea crezuse ca eu transcriam numai Scriptura §i, in rest, nu mai citeam nimic. Insa eu mergeam pe doua fronturi. Citeam din ambele par^i §i decideam sigur. Eu eram mai mult decat decis asupra a ceea ce 40 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White. 41 Biblioteca formata si intretinuta de catre parintele paroh Stefan Cimpoeru, primul meu duhovnic si omul care m-a initiat in viata liturgica, alaturi de cantaretul de la strana: nea Florica. 34 credeam §i asupra a cui apartin, numai ca ea nu putea sa creada, ca un preadolescent ca mine, poate sa aiba atat de multe certitudini de la acea varsta. Consideram ca singura credintl mantuitoare era cea ortodoxa, sim^eam in mine viat.a §i bucuria fcrfelegerii, bucuria tainica a harului [care nu §tiam cum s-o numesc, dar cam aia era], dar, nu dadeam cu piciorul nici la alte carti. Ce, cartile ma mancau, daca le citeam?! Le citeam, scriam din ele §i le puneam de-o parte. Cam asta fac §i acum, numai ca la alte standarde. Cum a reac^ionat vecina mea in aceasta situate? Foarte inteligent: mi-a dat sa stau mai mult cu fiica ei42, sa vorbesc cu ea, pentru ca sa imi organizeze mintea teologic. Aceasta era cu vreo doi ani mai mare decat mine §i pentru care aveam unele. . .simpatii. Femeia §tia ce §tie: daca nu se poate cu argumentul, cream sentimentull §i uite a§a, m-am pomenit mult mai docil in ceea ce privG§tQ...evanghelizarea. Adica...cum?! Pai am fost invitat la concertul de colinde de Craciun, concert tinut in paralel cu eel ortodox. Discutam cu ei §i simfeam ca o negura se a§terne pe ochii mintii mele §i ca acest val de intuneric ma facea sa ma cred izolat, strain de ortodocsji mei §i de Romania. Incepuse sa vorbeasca despre o livrare a mea in strainatate [eu trebuia sa dau la seminar] pentru studii teologice. Oamenii vedeau in viitor, aveau idealuri cu mine, insa nu ma intrebau §i pe mine, daca vreau sa merg sau sa fac ceea ce spun ei. Insa domni§oara de care eram indragostit [fiica vecinei] cu o indragostire extrem de dubioasa, fara sa ne atingem unul de altul, §tia sa ma faca. ..maleabil. Atunci am in^eles mecanismele manipularii... docile, ale manipularii unt pe pdine. Atunci am in^eles ca nu conteaza cum determini pe cineva ca sa i^i inmulteasca randurile, ci trebuie sa ac^ionezi grupat, sistematic, incendiar, pana cand ii astupi posibilitatea de reac^ie individului, care se lasa cu greu evanghelizat. Ma rog...Merg la concertul de Craciun43 al unui cult, care nu are sarbatori de niciun fel, in afara de sabat. 42 Luminita, care s-a casatorit cu un barbat bogat, de vreo doua ori mai in varsta decat ea, cu care are un copil, poate mai multi... 43 Facut la casa de cultura din Rosiorii de Vede, foarte aproape de casa de adunare adventa. 35 Acolo dau de mai multe fete, toate aranjate dupa un tipic aparte, toate cu fuste §i bluze albe, parul lasat mare §i prins in multe ace, fara sa curga pe spate, care canta in cor. Baietii, la cravata §i costum, sunt langa ele. Corul umple postamentul unde se canta, scena. Sala e plina de spectatori necunoscuti. Se canta colinde furate de la ortodoc§i [adica imprumutate, ca sa fim elegan^i] §i cantece cu avant eshatologic. Lumea aplauda. Este entuziasta. Entuziasmul lor, cu toata umbra de pe capul meu, mi se parea fals. Toata lumea aplauda le fel. Toata lumea vorbea incet §i cu o re^inere stranie pentru mine. De§i capul meu nu reac^iona bine, inima mea avea repulsie mare fa^a de participant. Insa nu aveam nimic cu ei. Nu ii cuno§team. Insa, instinctiv, alt duh traia in ei §i alt Duh traia in mine. Nu eram de aceeasi provenienid . . . In timp ce ascultam concertul, inima mea inva^a sa i§i trezeasca mintea, sa ma faca sa ma spal pe fa^a de dragostea venita din senin [care era un fel de fascinafie pentru cineva, care credeam ca inva^a Scriptura din dragoste] §i sa imi fie dor de lini§tea Bisericii mele. Eram in plin concert efervescent, iar mie mi-era dor de ...lini§tea de la Sfanta Liturghie a Bisericii mele?! Da, un dor nespus, care m-a apucat deodata. Insa concertul se termina, nu §tiu cum §i vine un pastor inalt, mare la infa^are, cu un cap eminescian. Avea un cap mare, cu parul buclat §i incepe sa vorbeasca despre. . . Am uitat despre ce. Insa am intrat intr-o fel de transd privindu-1. Omul acesta era de un demonism rar intalnit. §i acum, cand privesc in trecut, ma inspaimant de figura lui. Ce facea el? Nu facea nimic aparte, in afara faptului ca vorbea, predica §i fruntea lui era mata, fara nicio schimbare. Pentru mine aceasta frunte mata a devenit o expresie a tot ceea ce inseamna pdstrare cu grijd a ceea ce crezi tu §i a cine esti tu, atunci cand vrei s a pari altul. Nu §tiu cum se face, ca omul asta privea drept spre mine, pentru ca §i eu eram absorbit de el. Nu era nicio impresie aiurea, pentru ca ma sim^eam cople§it de ce ie§ea din el §i care tragea peste mine covertura de negura a ereziei, acea negura demonica, care se batea, la cu^ite, cu harul lui Dumnezeu din inima mea. Mintea mi se acoperea, pe cand inima mea se umplea de dorul de sfin^enia de acasa. Daca omul asta m-a inva^at ca manipularea inseamna sd te faci ca esti drept, a venit un pastor [probabil] mai batran, care era 36 mai sfatos §i care ne-a vorbit despre Sfantul Abel, ca despre o persoana tipologica, vestitoare, prin moartea sa, a mor^ii lui Hristos. Atunci nu §tiam ca domnul predicator are surse de inspira^ie ortodoxe in predicile sale, insa acum §tiu. Atunci mi se parea grandios, nu §i acum. Trecem peste detalii §i ajungem la dupa concert. Dupa concert §i cele doua predici [unde am vazut, pentru prima data, emfaza, gesticulate, perora^iile, vocea cand mai joasa, cand mai stridenta, privirile fixe ale pastorilor neoprotestan^i], am fost invitat la...o intalnire a tinerilor in casa de adunare adventa. Eram pentru prima data intr-un...cuib de viespi. Pentru ca venisem cu insotitori care erau de-ai casei, mi s- a dat loc printre primii. Ce s-a petrecut aici, unde am dat peste cuier la intrare §i oglinda, ca sa imi aranjez parul? Au inceput intalnirea tinereasca cu o rugaciune. Cine a facut rugaciunea? Un credincios din mul^ime, care a inceput sa se roage fara sa il invite cineva. §i-a pus mainile in forma de triunghi la gura, a inchis ochii §i a inceput o rugaciune inventata pe moment, in care mul^umea pentru sabatul care incepe §i pentru realizarile sale personale. Nu mai auzisem vreodata o rugaciune a§a de nefireascd §i deproasta. Pentru mine rugaciunea era un lucru foarte profund §i nu... poetic. Mi se parea ca omul acela i§i bate joe de Dumnezeu cu o astfel de rugaciune. Am crezut ca e singurul care nu §tie sa se roage. Insa au mai fost alte doua rugaciuni din popor, care au fost tot la fel de proaste, ultima, zisa de o femeie, avea accente sexuale puternice, de care nimeni nu s-a sinuit stresat. Daca s-ar fi putut, ca, prin scris, sa va spun cum vorbea acea femeie, v-a^i fi dat seama ca am dreptate in ceea ce spun. Ma rog. . .trecem peste asperita^i. Dupa rugaciunile in care nu s-a spus mai nimic, a urmat un cantec la pian. Deja ma enervasem acolo. Nu ma enervasem pentru ca nu imi placea pianul, ci din cauza a ceea ce emana din ei participan^ii la. . .adunare. Dupa pian vorbe§te fiul predicatorului cu cap eminescian, care avea ceva din el. Apoi o alta domni§oara, care [re^in asta §i acum] ne-a vorbit despre pericolul emisiunilor de la TV pentru moralitatea noastra. Un al treilea a vorbit despre noi descoperiri tehnologice §i despre rostul plantelor in sanatatea noastra. 37 Vorbitorii aveau discursuri deja scrise. Intre membrii adunarii erau oameni pe care ii cuno§team: vecinii mei erau apicultori, il vedeam pe cineva, care vindea ciorapi de dama in pia^a §i ne dadea §i brosuri advente pe de rost, impreuna cu fiica lui, apoi pe unul tabacar, pe altul frizer, pe altul croitor, familia pastorului §i arfi necunoscu^i. . . Niciunul nu avea o munca trudnica §i pe niciunul nu 1-am vazut lucrand cu ortodoc§ii cot la cot. To^i erau oameni cu munci casnice §i u§oare, din care se ca§tiga insa bani repede. Aici mi-a displacut §i mai mult atmosfera §i vraja „evanghelizarii" mi s-a spulberat ca din senin. M-am pomenit, deodata, langa oameni straini de mine, de credin^a mea, pe care nu ii sim^eam in interiorul meu §i de care nu ma lega nimic. In spatele baptisteriumului §i al amvonului lor, pe tot peretele, era pictat un Inger mare, alb cu albastru, Ingerul Apocalipsei, care vestea venirea Domnului. In fa^a lui mi-am adus aminte de Evr. 11, 1, cum ca credin^a e prezen^a / ipostasul / realitatea celor nadajduite [4A.TTi(o|ieva)v uTTooTaait;], ca credin^a e o realitate dumnezeiasca innoi §i mi...vorbe. §i, plecand de acolo, imi zbura prin minte doua lucruri: credinia e incrediniarea celor nadajduite §i vorbele lor, ca sabatul e ziua de odihnd a cre§tinilor. Aceste doua sintagme s-au batut ceva timp in capul meu, pana ce a ca§tigat odihna interioara a incredin^arii lui Dumnezeu, care e credinia in El. Vecina §i-a dat seama ca sunt... pierdut pentru studii advente in America. Am devenit un rebut al evanghelizarii in scurt timp, printr-un gest pitoresc, pe care nu mi 1-a iertat niciodata: am vrut sa arunc in foe varianta Scripturii, edi^ia Cornilescu, cand am ajuns la concluzia [fara sa mi-o spuna cineva] ca e o traducere falsificata a Scripturii, care, in opinia mea, nu trebuie sa o mai am in casa. Imi cumparasem intre timp ed. BOR 198844 §i vazusem diferen^ele dintre eel doua texte. Celelalte car^i §i fi^uici advente, pe care le citisem, au luat calea focului, numai cu Scriptura am mers §i i-am dat-o inapoi. De ce? Fusese Scriptura de 40 de ani a mamei sale, care murise cu ceva timp in urma §i la a carei inmormantare participasem. 44 De la parintele protoiereu Hie Visan, de la Rosiorii de Vede, aceasta fiind prima Scriptura ortodoxa pe care am citit-o. 38 §tiam ca o va scandaliza faptul, cand va auzi ce vreau sa fac cu edrfia Cornilescu a ei §i, pentru ca sa o ia de la mine §i pentru ca sa ma lase in pace cu momirile lor, am gasit de cuviin^a sa o mint in acest fel, ca sa se termine odata cu toate incercarile prozelitiste cu care ma agasau. Pentru ca eu eram singur iar ei erau 6, care ma torpilau cu texte §i idei inva^ate in graba, nu mai suportam stresul zilnic pe care mi-1 provocau. Solujia mea a dat roade. A acceptat Scriptura inapoi, §i-a dat seama ca nu mai am nicio sansa, ca sunt pierdut pentru a fi pastor advent. . .§i apoi am plecat la seminar. In vacan^e, mai tot incercau ei sa mai imi zica cate una, cate alta, insa veneam §i mai pr egatit. . .citafional. Ei nu facusera niciunul studii teologice §i asta a inceput sa ii complexeze. Cu timpul mi-au spus ca nu studiile teologice mdntuiesc, ci credin^a, dar asta o spuneau ca sa i§i scuze invidia. Acum vreo 2-3 ani ne-am regasit in perimetrul unor... discu^ii protocolare. Nu au mai incercat niciun fel de zumzet evanghelizator. Insa era o triste^e in ochii vecinei mele, o triste^e corectd din punctul ei de vedere, pentru ca eu, produsul vorbelor ei, am ajuns...§i preot ortodox, si cu studii teologice, scriu, predic. . .§i sunt enervant rau. Cel mai mult i-am ingrozit cand m-am dus cu doamna preoteasa, in plin sabat, la ei la adunare. Niciun ortodox nu procedeaza a§a. Ei sunt discrimina^i de catre to^i, sunt huidui^i, a§a, mai in spatele vorbelor §i, cand vine un ortodox la ei sunt...panica^i. Au crezut ca vrem sa le stricam sabatul...Insa noi le-am cerut voie sa. . .participant la rugdciune. Li s-a insesinat fa^a. Le-a venit un zambet instant pe fa^a. §i noi eram bucuro§i sa ii vedem. Altfel privim acum rela^iile inter-umane cu credincio§i de alta factum. Ei §tiau acum, ca nu veniseram cu gand rau. . .§i le-a placut asta. Pentru ca ei nu te ajuta cu nimic fara bani, daca e§ti ortodox sau te ajuta, doar daca e rost de convertire. Noi, ortodocsii, in comparatie cu adventistii insa, nu aveam nici in clin §i nici in maneca cu for^area omului ca sa creada cum vrem noi. Fosta mea vecina era colo. §i ea s-a bucurat sa ma vada, intr-un fel. Predicatorul, fostul meu coleg de joaca45, m-a invitat sa predic, insa i-am spus ca nu se face ca eu sa predic unor oameni, care nu ma crediteaza drept pdstorul lor. I-am ascultat predica lui, apoi am vorbit, nu de la amvon, ci din mul^ime, de unde eram. Ei nu mai ma vazusera la fa^a de 45 Cornel. 39 vreo 8 ani §i nu §tiau ce mai imi trece prin cap. N-a fost greu sa ii uimesc cu date, pe care nu aveau de unde sa le aiba. Niciunul nu mi s-a impotrivit, nici nu s-au purtat necuviincios. Au fost exemple de comportament in acea zi. I-am lasat bucuro§i, mi-au urat sa mai vin, sa merg cu bine §i sa fac lucruri bune pe acolo pe unde sunt. Numai vecina, care odata, in elanul ei evanghelizator, imi spunea de efectul lui Iacov 5, 20 in via^a cre§tinului evanghelizator, m-a oprit cu vorba §i mi-a spus: „Toate ca toate, pdrinte, dar ceva ifi lipseste...Trebuia sa fii pastor adventist la noi, aici, in comunitate". Femeia avea regretul ei. §i noi, pe ale noastre, dar nu le-am zis cu voce tare... §i iara§i mi-am adus aminte de Evr. 11, 1 §i despre definiiia crediniei: a crede inseamna a vedea dovedirea interioard a celor care nu se vad [ou (3A£TTO|ievG)v]. Ea nu putea sa vada dovedirea lui Dumnezeu in inima mea, dupa cum vedeam eu fanatismul ei din inima ei. Dovedirea crediniei mele nu se sprijinea pe defmrfii, pe texte scripturale §i pe nicio carte pe care am citit-o, ci, in primul rand, pe prezen^a Lui iluminatoare, creatoare de incredin^are, in inima mea. Probabil, ca nici acum, nu voi §tii sa ii raspund vecinei mele despre lucruri din Scriptura, daca ma intreaba cat cantarea scutul lui Goliat sau de cate ori spune Domnul in Evanghelii: saduchei si farisei fdiarnici. Acum apas pe cateva taste §i primesc rezultatul la ce ma intereseaza in cateva limbi in acela§i timp. Insa nicio tasta de pe lume §i nicio carte nu ma poate incredin^a sau nu ma pot incredin^a de la sine, prin intermediul lor, daca El Insu§i, Dumnezeul nostra, nu m-ar fi incredin^at prin haral Sau, despre ce inseamna crestin-ortodox §i ce inseamna sa trdiesti ca un ortodox. Da, Scriptura §i Parin^ii vorbesc despre incredinfare, despre credinfa care mutd mun}ii, dar po^i sa o in^elegi cum vrei aceasta credin^a. Insa, cand ai incredin^area in tine, cand zorii incredin^arii ti-au fost sadi^i in inima ta chiar de catre El §i nu sunt rodul unor cogita^ii personale, atunci nicio fraza §i niciun avant evanghelizator nu mai are efect, pentra ca frazele vin din gura iar incredin^area e insa§i verticalitatea, fundamentul fiin^ei tale. Poate ca, pentra acest motiv §i pentra multe altele intamplate cu mine, sunt mult prea taios cu textele, parafrazele, 40 compilable, euforiile sentimentale sau intelectuale, care mi se paseaza cu mana, ca pe o farfurie cu mancare, la gura. Nu vreau o farfurie de mancare, adica texte fara relevant in om, ci oameni vii, din care sa iradieze toata frumusetea Scripturii. Poate ca ma va imboga^i Dumnezeu, din ce in ce mai mult, cu astfel de oameni! 41 De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi •46 monstri simpatici Domnul Marius David Cruceru este eel cu cravata ro§ie, cu picatele, primul din dreapta, jos. Nu mai are barba, ca in iconrfa de pe: La Patrat osuA1 . . .Acela a fost de mult iar icoana stelei ce-a murit se tot mai vede inca.. .pe blog. . .Numai acolo... ' Articol scris pe data de 23 septembrie 2007. Toata discutia noastra polemica cu pastorul Cruceu s-a petrecut atunci, cand era creatorul blogului de aici: http://patratosu.wordpress.com/, pe care 1-a abandonat pensionandu-se. Acum creeaza altul personalizat, pe acesta: http://mariuscruceru.ro/...dar in care continua traditia fofilarii si a lucrului nereprezentativ din punct de vedere teologic baptist. 42 Domnul Lorin Fortuna are barba, poarta ochelari ca §i domnul Cruceru §i este un om energic. Acesta este... exorcizatorul postmodern al romanilor ortodoc§i. Cred ca inca nu m-a prins raza exorcizdrii domnului Fortuna, dupa cum se vede, §i nici cea a evanghelizdrii domnului Cruceru... Nu e vorba in cele ce urmeaza despre sintagma pagana: „mon§tri sacri", ci despre o sintagma eufemistic-reala, aceea de: „mon§tri simpatici". Va vom da toate detaliile necesare in^elegerii ultimei sintagme pana la sfarsjtul articolului. Trebuie sa ave^i putina...rabdare. In mitologia greaca, monstrul era o fiin^a imaginara, o dihanie formata din corpul mai multor animale §i din par^i de om. Sinonime: matahala, pocitanie, aratanie, hado§enie / hido§enie, monstruozitate, slu^enie, uraciune. §tim sintagme scripturale ca: urdciunea idoleascd [Deut. 7, 26], urdciunea neamurilor [Is. 49, 7] urdciunea pustiirii [Dan. 9, 27; 11, 31; 12, 11; I Macab. 1, 57; Mt. 24, 15; Mc. 13, 14] cf. ed. BOR 1988. Ultima sintagma scripturala, dezbatuta atat de VT cat §i de NT, ne pune in fa^a o vorbire despre cei care transforma adevarul lui Dumnezeu sau vor sa intre in Biserica lui Dumnezeu §i sa o darame, punand in locul Sfmtei Mese [§tim ceea ce au facut iluministii francezi la catolici] §i a credin^ei ortodoxe tot felul de uraciuni blestemate de catre to^i Sfin^ii Paring ai Bisericii. Orice erezie §i orice eretic sunt o uraciune in fa^a lui Dumnezeu. A fi amabil, a fi vorbaret, a fi cu dare de mana, nu te scapa insa de afi eretic §i in afara Bisericii lui Hristos. A vorbi impotriva Bisericii Ortodoxe, a Bisericii lui Dumnezeu §i a huli pe Prea Curata Stapana, a-^i deschide gura spurcata §i a vorbi impotriva Sfmtelor Icoane, a Sfin^ilor, a Sfmtelor Liturghii ortodoxe, a Sfintelor Moa§te, a dogmelor Parin^ilor, inseamna sa i^i ba^i de unul singur... [pastrami imaginea, ca e reala!] un piron in cap sau sa te lup^i cu Dumnezeu ca un nebun. De ceva timp (nu e un secret pentru cititorii no§tri atenfi la detalii) urmarim cu aten^ie doi mon§tri, doi oameni care i§i permit atat de multe lucruri la adresa Bisericii lui Hristos, de nu mai §tiu unde sa-i cataloghez. Daca e vorba de erezie, de badaranie, de instigare la violent, de tertipuri umane. . .totu§i, toate acestea la un loc, mi se 48 A se vedea mai multe detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortuna. 43 par prea mici pentru a defini activitatea, destul de frenetica, a acestor doi domni impotriva Bisericii lui Hristos. Sunt ni§te mon§tri activo-pasivi. Ei lucreaza cu masca §i fara masca, atat in mediul public cat §i in eel privat, pe linii, aparent, paralele, insa au acela§i scop in definitiv: ranirea credincio§ilor Bisericii lui Hristos, a Bisericii Ortodoxe. Cand domnul Cruceru vine §i scrie despre Maica lui Dumnezeu, pe care zice ca ar cinsti-o §i el sau despre Patericul egiptean sj rugdeiunea lui Iisus sau cand domnul Fortuna vine §i spune despre patriarhul Teoctist ca are pdcatele lui dar nu a fost mason sau cand il lauda pe Eminescu sau pe inrfiatorul Gdrzii de Fier din Romania... fiecare dintre ei au scopul de a fi... simpatici online sau la DDTV49. Inca putin...§i in^elegem de ce sunt simpatici doi monstri fiorosi. Primul dintre ei este un roman, care vrea sa ii evanghelizeze pe cre§tinii ortodoc§i cu for^a, pentru ca aici, pe acest teren viran, numit Romania, in mintea lui, nu exista decat oameni pdgdni, niste canibali §i el ar fi un fel de al doilea Pavel din Tars, care ne aduce. . .lumina din lad. Domnul Cruceru e un domn bine, la prima tinere^e, un vorbitor de limbi straine §i de dialecte romane§ti, un familist, un profesor §i un pastor baptist iubit de catre oameni, un om care se voteaza singur pe blogul sau principal §i mai are inca 5-6 bloguri paralele si care, numai intr-unul singur, i§i spune numele real, e un om care §ofeaza mult, care evanghelizeazd cu patos, caruia ii place chitara §i muzica clasica, care are repulsie la nouta^i amorale din punctul sau de vedere §i nu numai al sau... care vorbe§te cu fra^ii lui pe blog, care raspunde la scrisori §i face infelegeri cu multi...este, in toate acestea, intr-un cuvant: un om excelent, un om admirabil. Aceste lucruri §i alte zeci de lucruri se pot spune despre domnul Cruceru §i nu am epuiza evocarea sa. Sa se retina: scriem la un tag numit Evocaril Cei care sunt de partea dumnealui vor putea aduce, pe drept cuvant, tot feluri de motive obiective, prin care sa arate verticalitatea, creativitatea §i sportivitatea acestui om. 49 A se vedea detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/DDTV, despre postul de televiziune romanesc, unde domnul Foruna a avut, intr-o perioada, deloc scurta, timpi saptamanali de antena, unde se manifesta, in mod agresiv, la modul explicit, impotriva Bisericii Ortodoxe Romane. 44 Insa masca simpativita^ii sale mu§ca din ve§mantul eel dumnezeiesc al Bisericii lui Hristos, pentru ca el lucreaza, in mod sistematic, sus^inut fmanciar din afara §i dinauntru, la racolarea cat mai multor oameni din Biserica Ortodoxa Romana. Acest om, privit din punctul de vedere al credintei sale, este un pericol. ..eclesial. Pe Arie51, Sfhnii Paring participant la Sinodul I Ecumenic il numeau unealta a Satanei sau chiar diavolul cu fafa umana §i asta numai pentru faptul ca spunea, in principal, ca Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu ci prima create a Tatalui. Ce ar fi putut sa spuna ace§tia despre admirabilii no§tri eretici de azi? Cu cine i-ar mai fi comparat, daca Arie, copil pe langa ei, era comparat cu. . .Satana, cu Lucifer cazut din cer? Deci domnul Cruceru, ca sa incheiem prima acolada, este un om cu multe calita^i dar folosite prost, foarte prost pentru el, adica impotriva Bisericii lui Hristos §i a Preacuratei Treimi. Domnul Fortuna, de a carui via^a nu m-am interesat prea mult, ci am urmarit, cu multa aten^ie, doar diserta^iile sale lungi, fascinante in multe locuri, dar de o virulen^a ce nu sperie deloc CNA-ul53, este un inginer trecut de a doua tinere^e, cu fa^a mereu ro§ie, aproape mereu, din cauza enervarii §i a altei boli, care a luptat la revolu^ia de la Timi§oara §i a fost eel care a scris prima declarable democratica a grupului de revolutionari timi§oreni, dupa mama de etnie germana, dar cu o curioasa iubire fa^a de civismul romdnesc, inal^at la rang de dogma in organiza^ia sa, un exorcizator energetic al poporului roman, un cdldtor in astralitatea lumilor, a sferelor §i a dumnezeilor sai multipli §i un revelator apocaliptic, care ne preconizeaza un sfar§it mult prea apropiat al lumii, in nici. . . 10 ani. Potrivit propriilor sale declara^ii i§i sponsorizeaza de unul singur emisiunea de la DDTV, se crede un desteptdtor de constiinfe, considera ca Biserica Ortodoxa este una dintre cele mai marifalsificari si manipuldri ale omenirii, ca Eminescu este intruparea unui dumnezeu planetar sau ca e dumnezeul romdnilor, ca societatea se imparte conform unei stratificari evolutionisto-spiritualiste, in care apar inven^ii antropologice numite: serpilieni, vulturieni §i gorilieni, vorbe§te despre tot felul de dumnezei, avataruri, reintrupari, pentru care nu aduce nicio 50 Modul prin care incearca sa se faca simpatic, placut altora, pentru a-i duce pe oameni la erezia baptista. 51 Primul eretic condamnat de vreun Sinod Ecumenic. Aici pentru detalii: http://ro.orthodoxwiki.org/Arie_%28eretic%29. 52 Mai multe detalii aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic. Adica Consiliul National al Audiovizualului: http://www.cna.ro/. 45 proba, nu vorbe§te mai niciodata despre sursele sale de inspira^ie sau despre cum vede, cum i se descopera asemenea fabula^ii, nu vorbe§te despre scopurile reale ale organiza^iei sale, ca §i domnul Cruceru, considera monahismul ortodox o fuga tdmpitd de lume, o impotenfd civica, e anti-mason declarat [asta nu e de rau, ci de bine!], se crede patriot §i este, in felul sau, face naveta saptamanal / zilnic dintr-un oras. transilvan pana la Bucure§ti pentru aceasta emisiune §i ne aten^ioneaza asupra cataclismelor, de loc imbucuratoare, care vor veni peste Romania. Noi inregistram emisiunile sale [pe una, incendiara rau de tot, am pus-o §i pe blog la un moment dat, in Vodpod-vX5A nostra], ne minunam zilnic de noile debita^ii ale dumnealui §i, daca nu e in timpul unei perora^ii antieclesiale, facute cu mult sange, e un vorbitor fascinant, de nota 10. Pe ambii mon§tri i-am auzit vorbind, cantand, perorand, predicand. Domnul Cruceru are voce §i degete bune de chitarist, e vocal, e §fichiuitor cand predica, se da de martir, de bolnav [el este bolnav, il credem], e ar^agos, e penibil de multe ori, e candid, e copilaros, e fricos, se amuza, ii plac amuzamentele, ii plac tachinarile, ii place sa il lauzi, ii place sa il vizitezi §i se autoinvita ca sa te viziteze, e badaran, intra cu for^a la tine in parohie, se folose§te de pile, de relatii, de telefoane §i intra in via^a ta, in cimitiral tau, in oamenii tai ca vulpea in pasari sau ca ursul la zmeura. Domnul Cruceru este atent la detalii §i se repliaza, are trapa de §oc, folose§te mai multe nickname-uri §i te ia prin invaluire, cand vede ca 1-ai atins rau vrea sa o la§i mai moale §i sa nu ii mai zici de rau, vrea sa il lasj sa i§i faca de cap in lini§te [a§a e inva^at: ca totul sa se faca pe mute§te!], e afectat, vrea sa fie considerat intelectual, se crede un bun teolog dar neaga asta de vazul lumii, vrea discu^ii teologice sau amicale in care tu sa la§i de la tine §i sa pui semnul egal intre erezie §i Ortodoxie, nu vorbe§te online despre credin^a baptista, se teme sa fie ridiculizat, ia in deradere tot ce se poate de la ortodoc§i, ne viziteaza atent, zilnic blogul [ii mul^umim §i pe aceasta cale], de la primele ore ale dimine^ii, §tie ca s-a facut de ras de multe ori in fa^a colegilor sai, mul^i rad de el pentru presta^ia proasta pe care o are pe blog, s-a lasat de cursul de limba greaca, cand a vazut ca nu vine nimeni sa il citeasca, §tie ca e citit §i e comentat numai de ai lui §i cand vine vreun ortodox jubileaza. . . 54 Un canal video, initial audio-video. 46 Of, nu se mai termina toata aceasta insirare de accente personale!... Adica, domnul Cruceru, ca si domnul Fortuna, sunt simpatici, sunt oameni cu umor, cu verva, cu multe trairi, cuvintele ies din ei cu \intSL precisa, stiu sa priveasca si sa priveasca inspaimantator, nu se tern de consecin^e uneori, sunt fanatici, sunt acizi, sunt spectaculos de monstruosi...sunt niste oameni care stiu sa denigreze profesionist, care se tin de acest lucru, care se cheltuie metodic in acest sens, care fac drumuri de zeci de kilometri pentru nebunia de a lupta cu Biserica Ortodoxa, care se fac si drac si inger de vreo zece mii de ori intr-o ora...si ambii au afec^iuni la inima. Nu te uita niciunul, nu te iarta, nu te lasa in pace si nici nu au de gand sa se linisteasca vreodata. Numai moartea, cum spun Sfin^ii Paring ai Bisericii, e hotarul care opreste inmul^irea rauta^ii si a apostaziei progresive a omului, salbaticirea si demonizarea sa graduala. §i ar mai fi un taram al salvarii, care opreste destructurarea interioara: pocain^a si convertirea la dreapta credin^a. Insa cei doi monstri simpatici (pentru ca l\\ plac unele accente umane ale lor, daca tot ii privesti tot timpul) nu au timp de pierdut, pentru ca sunt capta^i de pestele de aur al fanatismului lor si fug dupa el si dupa fata morgana a iluziei prin toate sferele astrale, dau mana cu dumnezei inchipuiti si vad tot ceea ce Lucifer ii pune la televizorul imagina^iei lui sa vada [ca domnul Fortuna] sau prin toate cotloanele acestui teren viran, nelocuit decat de cimpanzei si oligofreni, dar si de talibani [ca asa ne vede domnul Cruceru] numit Romania. Se mai pot spune prea multe despre cei doi, care sunt capii mei de afis, ai mei, personal, pe cei pe care fac, in aceste zile, investiga^ii psihologice, mediate de online-ul WordPressului sau de ecranul televizorului, dar cred ca am spus esen^ialul. Sunt oameni care fac rau Bisericii Ortodoxe in mod sistematic, autofinan^andu-se si fiind finan^i, si carc.zburda mult prea nestingherrfi pe imasurile pe unde s-a scris Miorifa in limba romana si apoi s-a tradus in engleza55. Ce le-as putea dori?! Dumnealor ar dori sa le doresc : spor la lucru in continuare si faceii cat de mult rau putefi Bisericii Ortodoxel 55 Aluzie la un articol al sau, in care isi bate joe de caracterul romanilor, de profunzimile lor (lucru care s-a repetat) prin prisma unei balade efigie ca Miorita, interpretata tendentios. 47 Insa noi folosim, pentru ambii, rugaciunea de aici §i altele mai multe, de venire in fire §i pentru pocain^a lor §i, se pare, ca rugaciunile ortodoc§ilor conteaza pentru domnul Cruceru: Comment on welcome back, fibrilatii! by patratosu By patratosu uite Tnca o posibila explicate pentru fibrilatia de azi dimineata: cineva "rna scrie pe toad" http://bb3alesd,wordpress,com/motive-de-ruqaciune/#comment-50 Insa, daca dumnealui suporta cu greu rugaciunile ortodoxe , se vindeca tot... ortodox, pentru ca practica en rugaciunea lui Iisus , care il salveaza de la spital §i de la...moarte. In ceea ce il prive§te pe domnul Fortuna, dansul ne exorcizeaza pe noi §i nu noi pe el, §i pe acest exorcizator online nu il vede nici gandul §i nici pamantul, nu il reclama nimeni, nimeni nu spune ca merge cu lucruri perimate, de ev mediu timpuriu [debitarile sale sunt de ev gnostic, dar asta e alta poveste], dar, poate...ca or sa ajunga, §i la dumnealui, efectele frumoase ale rugaciunilor Bisericii lui Hristos. Sa ne auzim de bine! 56 A insinuat ca noi 1-am imbolnavit de inima prin rugaciunile noastre. 57 Acest lucru a spus intr-un articol, ca a facut...cand a avut probleme cardiace, repet: din cauza rugaciunilor noastre. 48 Despre Teologul eel mare al Bisericii, despre Fericitul Pdrinte Dumitru Stdniloae la prezent 58 Cand ajungem la Sf. Manastire Cernica ", impreuna cu doamna preoteasa, avem doua locuri unde ne odihnim: la mormantul Fericitului Dumitru Staniloae, Parintele nostru si al Binecuvantatei sale so^ii, Maria si apoi pe bancile, cele doua, din fa^a Bisericii din cimitir si undeva in padure, in padurea din fa^a por^ii Manastirii, intr-un loc unde stam cateva clipe, cu fa^a in sus, pe iarba, privind cerul. De la cimitir si pana in padure e ca si cand ai trece de la linistea amintirii la moarte si la rugaciunea in fa^a Sfm^ilor Cernicai, la isihia din padure, la isihia in mijlocul gazelor si al mirosului puternic de pamant, iarba si copac verde. Uitasem cu totul ca astazi e ziua sa de pomenire, si colegii59 de la Razboi intru Cuvdnt mi-au amintit acest lucru, prin articolele lor dedicate Teologului prin excelenfa al romanilor ortodocsi. Nu 1-am vazut niciodata, pe viu, pe Fericitul Dumitru dar citirea inimii si a car^ilor sale, legatura cu el prin rugaciune, m-a facut ca, in via^a mea si a familiei mele, el sa fie nu doar Parintele Dumitru Staniloae ci Fericitul nostru Parinte Dumitru Staniloae, impreuna cu Binecuvdntata sa prezbiterd Maria. Articol scris pe data de 5 octombrie 2007. Aici, pentru detalii despre Sfanta Manastire Cernica: http ://www. manastirea-cernica.ro/. 59 Ne-a placut sa avem intotdeauna bun simt...si am numit colegi, ca si in acest caz, pe unii care pareau ca fac un serviciu Ortodoxiei ca si noi. Numai ca ei au ramas anonimii cu interese extremiste, despre care nu stim nimic de 3 ani de zile, care atrag pe altii ca ei...si nimeni nu pune semnul de intrebare in dreptul lor. Ceea ce inseamna ca sunt cunoscuti de catre altii, ca ori sunt monahi ori crestini mireni, care au o sustinere suspecta, insa in limite pietiste. 49 Adica in rugaciunile noastre ii pomenim ca pe ni§te Sfinji, din cauza multiplelor lucruri pe care ni le-au lucrat dumnezeie§te in via^a noastra. Nu cred ca am vorbit cuiva, pana acum, despre aceste lucruri sau poate am uitat. Insa Fericitul Dumitru a fost acela, prin ale carui rugaciuni, m-a facut sa am aplecare pentru traduceri §i pentru limbi straine. Intr-o zi m-am pomenit rugandu-ma lui §i am trait o mare deschidere a min^ii, care m-a facut sa simt ca pot sa citesc addncurile unui text, nu doar sensul cuvintelor. Acest lucru a fost cople§itor pentru mine, pentru ca nici nu imi dorisem acest lucru §i nici nu credeam ca trebuie sa il fac. Insa, a§a cum multe s-au intamplat in via^a mea impotriva voin^ei mele, fara sa le doresc §i acesta a venit pe nepusa masa. Insa, pentru ca pe fiecare zi am vazut ca lucrurile nu sunt de gluma, ci acest har chiar se lucreaza intru mine, a inceput sa ma inspaimante cople§itoarea sarcina pe care o am in fata. Dar primul om, care mi-a atras aten^ia asupra posteritafii reale a marelui nostra Teolog, a fost un Parinte, pe atunci Ierodiacon, care mi-a spus, ca anumi^i monahi ai Cernicai §i anumi^i credincio§i, vad in unele momente Ingeri, care ii strajuiesc mormantul. Acest lucru mi-a intrat la inima din primul moment, nu mi s-a parat deloc nefiresc, ^inand cont de imensa sa luciditate sfanta §i adancime de cuget, pe care o emana toate car^ile §i studiile sale teologice. De§i nu ma bucura faptul ca am spus ce am spus despre cum am inceput sa am apeten^a pentru limbile straine, trebuia sa evoc cumva prezen^a sa in via^a noastra. Insa, cand am inceput sa vad in el pe Sfdntul Bisericii, lucrurile au luat o turnura spectaculoasa, inmultindu-se certitudinile sfin^eniei sale in via^a noastra. De§i, la prima vedere, inlan^uirea unor momente discrete, diferite ca timp, nu ar avea, poate, legatura interioara pentru unii, pentru noi, acest puzzle de intamplari rasfirate a creat o cinstire, pe care nu a for^at-o nimeni, ci a crescut, de la sine, din haral lui Dumnezeu. Am intalnit apoi al^i oameni, care 1-au cunoscut direct, care 1-au audiat, care i-au fost prieteni sau ucenici. Cei care nu 1-au stimat mi-au dat multe alternative, ca sa ma indoiesc de sfm^enia lui. Cei care 1-au iubit, pentru ca 1-au in^eles §i au crescut din mare^ia lui, mi-au dat atatea motive sa cred in sfm^enia lui, incat 50 numaral celor care imi spun ca nu este Sfdnt nu ajung sa schimbe certitudinea din inima mea. Acum, eel mai greu de explicat, este prezenfa lui cu noi, in casa noastra, in calatoriile noastre, cand slujim sau predicam, ca §i prezen^a altor Sfin^i, care ne sunt atat de prieteni fiin^ei noastre, incat cei de langa noi, din familie sau rude ni se par prea departe in comparatie cu ei. Cineva care crede in stafii, varcolaci, spirite...ar crede ca ne intretinem cu el sau cu ei, cu Sfm^ii, ca §i cu ni§te spectre, care ar umbla prin jurul nostra ca fulgii de nea sau ca puful de papadie. Arfii, care nu cred in Sfin^i, ar putea sa creada ca imi inchipui ca ei sunt cu noi, ca am ni§te pareri, ca fabulez despre ni§te lumi, care nu exista §i ca imi place sa traiesc in naluciri. Nu i-as. putea convinge pe niciun dintre ei ca spun sau nu spun adevaral. Insa, a§a cum nu pot sa spun: Alo, bdiatu, acesta e harul, e ceea ce ne sfinfeste pe noil, tot la fel nu pot sa spun cum simt prezen^a lor langa mine, de§i nu ii vad sau cum sunt ei cu mine, de§i eu sunt un foarte mare pacatos pe langa slava §i mare^ia lor. Ceea ce scriu eu acum pare un non sens §i poate ca este un non sens pentra mul^i. Insa, ceea ce este de nein^eles pentra unii, pentra mine e o certitudine care ma ajuta, care ma umple de har, care ma umple de bucurie, care ma face sa vad transparent, sa vad prin lucruri §i, mai ales, sa-mi vad pacatele mele, distan^a enorma intre mintea mea plina de patimi §i de in§elari multiple §i...cura^ia sfm^eniei lor. Demersul meu evocator este unul periculos, pentra ca ce poate in^elege unul §i se poate intari din ce am spus eu, pentra altul este o sminteala enorma §i pericol de cadere. Insa, de fiecare data, adevaral experien^ei este paradoxal §i experien^a ca atare nu are termeni de comparatie intr-o logica umana, care nu a luat contact direct cu realita^i de acest fel. Insa, pentra mine ca om, care ma inrfiez in Teologie mereu §i ca preot, ca familist §i ca teolog, ca roman §i ca om al Bisericii, prezen^a sa in istoria si via^a noastra, a Dumnezeiescului Dumitra este o continua invita^ie la a depozita in tine cat mai mult, cat mai multe, pentra o sinteza personalizata. Carole sale sunt sinteze ale sintezelor personale. Predicile sale sunt elaborari una cu via^a lui. Comprimarea in sine a unei istorii, unde el a fost mai mare cu trei capete decat istoria in care 51 a trait, asta inseamna §i mdrefie dar §i o neclintire, o vdnjoasd neclintire din via^a teologica a Ortodoxiei. Privind in urma, mi se pare incredibila via^a sa istorica, asumarea sa teologica, asumarea neamului din care face parte, echilibrul sau suprauman de multe ori, candoarea cuvintelor sale, preluarile teologice surprinzatoare, adancirile sale patristice monumentale, suferin^ele sale nein^elese, grijile sale sfinte ca sa ne dea o exprimare teologica apriata, corecta, de secol XX, unde?, intr-o cenzura iritanta mereu §i debusolanta pentru murfi. Sa aduci Filocalia intr-o limba moderna, cu multe fragility, sa faci studii de Teologie Dogmaticd de o fine^e §i o exactitate dogmatica inspaimantatoare, atunci cand cuge^i la ea, sa te intimizezi cu Sfin^ii pe care ii traduci, pana cand traie§ti ca §i ei, sa predici, sa predai, sa sluje§ti, sa educi, sa faci ucenici cu grija §i raspunderea pe care el a facut-o inseamna sa fii incredibilul acela pentru oameni, unul dintre aceia de care lumea nu este vrednica. Pentru mine, personal, Fericitul Dumitru, Parintele nostra, face parte din stirpea de oameni prea rari ai Bisericii, din neamul colo§ilor lui Dumnezeu, la care trebuie sa te raportezi cu reveren^a maxima. A face Teologie dupa el, fara sa \\\ cont de el §i fara sa continui munca lui de straluminare a sensurilor teologice ale credin^ei ortodoxe inseamna sa lupti impotriva voii lui Dumnezeu, Care a lucrat, intr-un mod perplexant, in acest om dumnezeiesc. El, la timpul prezent, este omul, unul dintre oamenii, care ma fac sa gandesc cu seriozitate maxima la ceea ce inseamna afi Teolog §i Preot, §i in^eleg, pe fiecare zi, ca aceste lucrari sunt inmarmuritoare, cand incerci sa le atingi. Daca vrei sa te joci de-a teologia §i preofia, o po^i face, pentru ca nu §tii cu ce te joci. Dar daca Dumnezeu l\\ picura un gram de frica de Dumnezeu §i de con§tiin^a, nu mai ai chef de mandrie cata ve§nicie ai in fa^a. Lucurile serioase, lucrurile facute cu Dumnezeu §i cu oamenii care sunt in Dumnezeu, in Acel Dumnezeu, Care te cutemura prin mare^ia slavei §i a iubirii Sale sunt lucrari §i oameni cu care nu trebuie sa te joci, pe care nu trebuie sa ii contrazici nici in vis. Cinstirea data Sfin^ilor trebuie in^eleasa nu doar in sensul ca te inchini lor §i le ceri ajutoral sau ai doua Icoane in casa cu chipul lor. Nu! 52 E ceva mult mai mult sa cinste§ti pe cineva, pe un Sfant. Cinstirea adusa Sfm^ilor este aceasta cutremurare plina de dragoste in fa^a mare^iei vie^ii lor istorice dar, mai ales, a sim^irii slavei pe care o au ei acum, in cer, stand in fa^a lui Dumnezeu. In via^a unui Sfant, imi amintesc acum, sta scris ca acesta a avut vedenia unui Drept al Vechiului Tetament, ca a vazut, din voia lui Dumnezeu, in slava lui Dumnezeu, pe unui dintre Drep^ii Vechiului Testament, pe unui dintre Sfin^ii de care Scriptura spune doar cateva cuvinte, de cineva de pana in Sfantul Noe mi se pare. §i cand 1-a vazut Sfantul in via^a pe Sfantul Vechiului Testament a crezut ca a venit tot cerul sau soarele la el §i a sim^it ca nu poate sa faca fa^a mare^iei a ceea ce vedea §i credea ca o sa moara de atata bucurie. Lisa Sfantul din Vechiul Testament i-a vorbit Sfantului inca in via^a §i i-a spus ca nu e Domnul, ci e Sfantul cutare §i ca nu trebuie sa se teama, pentru ca a§a da Dumnezeu slava Sa acelora, care II iubesc pe El §i fac voia Lui. Concluzia: daca un Sfant a vazut, in vedenie, pe un al Sfant si a crezut ca vede tot cerul deopotrivd, ce se va intampla atunci, cand va veni Domnul in slava Sa, impreuna cu to^i Sfin^ii §i Ingerii Sai sau ce vad Sfin^ii in extazele lor, din ve§nicia Impara^iei lui Dumnezeu, inca fiind ei in trup? E inspaimantator de frumos! E cople§itor cu totul! Posteritatea actuala a Fericitului Dumitru, pentru mine, personal, e frumoasa la culme! El e mai viu decat oricand, e mai aproape ca niciodata §i este mai dulce inimii noastre mai presus decat oricat de multe cuvinte sau necuvinte am spune. Astazi am ales sa spun cuvinte .. .Futeam sa spun §i necuvinte, dar, cu siguran^a, ca tacerea mea nu v-ar fi spus detaliile pe care vi le-am spus. Iar daca vi le-am spus nu trebuie sa ma idealiza^i sau nu am vrut sa va §ochez. Ci vi le-am spus ca sa indrazni^i in credin^a §i dragostea dv. fa^a de Domnul, de Maica lui Dumnezeu, de Sfin^ii sj de Ingeri Sai, pentru ca Dumnezeu si Sfintii Lui sa va vorbeasca in inima §i in via^a dv. ! Tocmai pentru ca va re^ine^i dragostea, cuvintele de dragoste fa^a de Dumnezeu §i de Sfin^i, rela^ia dv. cu Dumnezeu §i cu Sfm^ii este una oficioasd. Daca va lasa^i dragostea sa vorbeasca sau sa cante, daca va lasa^i inima sa spuna adevarul din con§tiin^a dv., atunci inima dv. va fi un paradis, unde va ve^i intre^ine cu Sfintii §i cu Ingerii lui 53 Dumnezeu §i unde Imparatului cerului §i al pamantului Ii place sa priveasca §i sa locuiasca. 54 Despre Dali, care m-a invatat ca Dali e numai unul Ca pictor §i ca om60, ca om al atentiei, in adolescents mea am invatat din cutezant.a lui, din franche^ea lui, din egolatria lui, din excesele lui de tot felul, din ostilitatile lui multiple cu Dumnezeu §i cu Biserica Catolica. Salvador61 a fost, intr-un anume moment al viejii mele, o respirafie personala. M-am comportat §i am gandit ca el, cu orgoliul lui, cu demonismul lui. . .cu vulnerabilitatea lui. Acum, dincolo de cariera mea literaro-artistica de scurta durata, franta cu totul de darul pocaint.ei lui Dumnezeu, Dali mi se pare un om, pe care il iubesc mult...dar cu care sunt ireconciliabil. Raportarea mea la el, ca §i la Shakespeare62, la Byron63, la Hafiz64, la Picasso65, la Beethoven66... oameni cu care traiam in sculare §i in culcare acum vreo 10 ani, cu care ma desfatam, umbland de la comedie la drama, de la absurd la tragedie, de la vodevil la simfonie, de la gazel la haiku. ,.eo raportare ca la ni§te umbre din trecut, la ni§te siluete din trecut, care imi sunt dragi, pentru ca le cunosc §i adancul de bine din ei, dar cu care nu mai pot sa am atingeri suflete§ti adanci. Insa, cateodata, ca in aceasta seara...ma apuca melancolia de ei, de vechii mei prieteni. 60 Articol scris pe data de 18 octombrie 2007. 61 Mai multe detalii despre sine aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Salvador_Dal%C3%AD. 62 William Shakespeare: http://en.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 63 George Gordon Byron: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Gordon_Byron. 64 Sau Hafez: http://en.wikipedia.org/wiki/Hafez. 65 Pablo Diego Jose Francisco de Paula Juan Nepomuceno Maria de los Remedios Cipriano de la Santisima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruiz y Picasso Lopez: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 66 Ludwig van Beethoven: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 55 Tablourile lui Dali de sub aceste randuri sunt, pentru mine, un fel de plans, ca nu pot impartasi cu el, cu ei, cu toji acesti oameni extraordinari...si bucuria pocain^ei mele si bucuria harului lui Dumnezeu din inima mea. Exista iubiri ireconciliabile pentru ca exista oameni care aleg diferit. 56 57 58 59 Pentru o viziune totalizatoare asupra vie^ii §i a operei lui Salvador Dali intra^i aid. 60 La iesirea lapensie a blogului...„La Patratosu" La multi ani, pensionarule!67 Motto: „Nu va pot spune ce satisfacjie am avut (pacatoasa, dar pdcatul mdrturisit e pe jumatate iertat, nu?) cind am trecut vijelios pe linga (la vremea aceea) cele 57.000 de accesari ale lui Bastrix §i 1-am lasat in urma cu ochii in lacrimi, mirindu-se de bapti§tii cu multe emoticoane". Pastorul baptist Marius D. Cruceru, 19 oct. 2007, cand s-a pensionat ca blogger. De§i evocarile se fac post-mortem, e bine sa incepi de pe acum, sa incepi... cu pensionarea. Cand omul se pensioneaza trebuie sa ii dai un baston, o palarie, o bucata de ciocolata, un pieptene, un emoticon. . . Insa, sa nu divagam! Avem lucruri serioase de discutat, §i comunitatea online e cu ochii pe. . .ceas. Bai, fratele meu de culoare albastra, n-am vazut articol mai orgolios decat eel de astazi, al fratelui Cruceru, de cand mama m-a facut! L-am citit cu vocea tare, 1-am recitat, ne-am ras pe noi din rasputeri. . .poate o sa §i-l inramez, cine §tie?, §i cand vine unul pe la mine sau altul, ii spun: Prive§te aid, batrdne! Dacd vrei sa stii cum aratd cele 8 pdcate capitale, amestecate cu altele o mie, ia de cites te, frate, studiazd! Insa, pardon, aici avem de-a face cu o evocare, nu cu o sezdtoare. Motto-ul emisiunii curente, eel din dreapta-sus, are nevoie de o punere in pagina corecta. Sa privim indicatorul de normalitate al confratelui nostru, adica produc^a sa dupa un an 67 Articolul de fata a fost scris pe data de 19 octombrie 2009, ca o reactie fireasca la nesimtirea cu care ne-a indispus, pentru o perioada, pastorul Marius Cruceru si prietenii sai. 61 de blogging, pe blogul sau principal, pentru ca mai are 5-6 in dotare [atat §tim noL.deocamdata]: October 2007 (53) September 2007 (80) August 2007 (89) July 2007 (88) June 2007 (46) May 2007 (46) April 2007 (32) March 2007 (31) February 2007 (5) January 2007(1) November 2006(1) October 2006(1) Toate adunate sunt 473 de postari. Atat a putut omul, atat a facut. Dar dansul spune: „Sute de pagini, zeci de mii de cuvinte, mii de comentarii, dar a meritat. Din plin". Daca dansul are 473 postari §i are sute de pagini §i zeci de mii de cuvinte, noi, la postarile noastre kilometrice, care au ajuns acum, doar la 1169, fara paginile auxiliare, din dreapta sus, care nu intra in calcul §i in afara de scrierile de pe celelalte bloguri ale noastre, noi ar trebui sa fim de vreo 10 ori mai mdndri decat dumnealui. Dar mandria e caracterul dracului. . . .§i nu ne place sa ne complacent cu el. Deci, felicitari, domnule Cruceru! Nota 10 la scris §i la numarul de pagini. Sunte^i §i ve^i ramane eel mai bun dintre pastorii bapti§ti de pe WordPress, o adevarata mirare a mea, o adevarata semilund ivita dintre norii Oradei spre. . .Bucure§ti. Insa, gura mandrului...adevarul graie§te. De ce graie§te adevarul? Pentru ca a§a a vrut gura dumnealui: sa mai zica §i adevarul! Cand dansul s-a panicat de prezen^a noastra, numai a noastra, s-a intamplat pe la inceputul anului, prin lunile aprilie- mai 2007. Blogul sau a aparut pe 1 9 octombrie 2006 §i a scris o mica zgaiba acolo. In luna noiembrie la fel: o alta mica postare. Noi am aparut pe 6 decembrie 2006, cu vreo cateva zeci de postari odata §i 4 pagini paralele iar dansul nu a scris nimic in decembrie 2006. In ianuarie 2007 a scris doar o postare. 62 Daca doriti sa vedeti cate articole am scris noi in lunile ianuarie-februarie 2007, va stani la dispozitie cu lunile pe blog68. In februarie 2007 a scris 5 postari. Incepe sa ne vada. §i vine si fatidica zi de 15 februarie 2007, cand domnul Cruceru vine la noi pe blog, pe amdrdtul nostru blog de ortodocsi si ne face primele doua comentarii, dar nu oriunde, ci la Cursul nostru online de Teologie Mis tied Ortodoxd: 1 patratosu |marius. cruceru@gmail.com patratosu.wordpress.com | IP: 86.120.60.222 Imi permiteti o sugestie? Scoateti trimiterea la site-ul de fotografie! Nu puteti controla ce apare acolo...si unele fotografii nu se potrivesc pe acelasi site cu „imagini cuvioase". Acelasi MC69. Feb 15, 11:29 PM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de Tologie Mistica Ortodoxa patratosu | marius.cruceru@gmail.com | patratosu.wordpress.com IP: 86.120.60.222 Stimate domnule Dorin, va felicit pentru acest curs si pentru intregul site. Este nevoie de acest fel de initiative si in cadrul cultului dumneavoastra si in eel din care eu fac parte. Sa auzim de bine si Doamne ajuta! Feb 15, 11:28 PM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de Tologie Mistica Ortodoxa Istoria consemneaza aceasta intdlnire de gradul 4 cu mare emofie. Nu stiam cine este, ce vrea si de ce...ne aten^ioneaza asupra unor lucruri. Sau de ce constata doar unele lucruri. Ne informam rapid. . . si. . .ii raspundem domnului profesor Marius Cruceru: bastrix \ dorinfather@yahoo.com bastrix.wordpress.com IP: 86.121.32.243 In ianuarie 2007: 125 si in februarie 2007: 107 articole. Pledoaria principals a acestui articol e aceea ca pastorul Marius David Cruceru a inceput sa scrie pe WordPress numai din cauza invidiei pe care i-a starnit-o prezenta noastra la nivel online. 69 Comentariile au fost facute, din ambele parti, fara diacritice...si Cruceru se semneaza acelasi MC, desi nu avusesem niciodata relatii pana atunci. Aveam sa cunosc atat mitomania cat si orgoliul sau ranit in scurt timp. 63 Domnule profesor, ne bucura elogiul dv. si pasul pe care 1-ati facut, acela de a trece din umbra cititului la comentariul la vedere. Tocmai de aceea, pentru acest gest, sunteti in blogroll-ul nostru de astazi, atitudine de care nu ne bucuram din partea dv. sau din partea asociatiei70 Agora Christi, desi noi, ca preot ortodox, stim sa elogiem munca unor frati neoprotestanti sau evanghelici, cum va denumiti de ceva timp in discutiile private sau colocviale. Cred ca asta face diferenta. Daca avem noblete si stim cine suntem nu ne temem sa vorbim si sa apreciem pe cei cu vederi deosebite. Ci dimpotriva, ca profesor de Patristicd, dv. stiti ca Parintii Bisericii celei una nu numai ca aveau noblete ci simteau realitatea iconomiei lui Dumnezeu cu omul ca pe unflux continuu al vietii lor. In ceea ce priveste imaginile de la Flickr ele sunt paradigma a ceea ce este lumea si a ceea ce este omul in afara Bisericii lui Hristos, a Bisericii Ortodoxe. Oamenii transfigurati ai Bisericii intra in categoria: Imagini sfinte si cuvioase. Intre omul gol de har si omul plin de har se face diferenta, se simte diferenta. Pe mine nu ma doare diferenta, daca pot sa o disting. Nu ma streseaza marturia dv. personala despre credinta pe care o impartasiti71. Insa se dovedeste ca nu aveti transparent! prea mare atata timp cat numele dv. sau cultul din care faceti parte nu are o evident! izbitoare pe blog, adica lipsesc cu desdvdrsire. Asta dovedeste ca inca sunteti tributarul/-ii cameleonismului religios, pastrat din fostul regim72, fapt pentru care, intre adeptii dv. sunteti Biserica lui Dumnezeu iar, in afara , sunteti neidentificabili confesional . Ma rog, astea sunt problemele dv. Noi asteptam intrarea in Sfantul si Marele Post si umplere cat mai multa de pocainta si har. Va dorim si dumneavoasta pocainta si bucurie. Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus Feb 16, 11:37 AM: Anuntam a 5-a prelegere a Cursului online de Tologie Mistica Ortodoxa 70 Care nu a existat niciodata in mod real. 71 Nu ma streseaza, cu alte cuvinte, credinta dv., domnule pastor Cruceru, care nu stiti sa fiti nici macar elegant daramite crestin, in asa fel incat, sa vin peste comunitatea dv. cu evanghelizarea, cum va strezeaza pe dv. Ortodoxia mea, de nu mai stiti cum sa ne furati credinciosii. 72 Din modul cum va fofilati printre ortodocsi in timpul regimului comunist, pentru a-i momi sa mearga la casele dv. de rugaciune. 73 In societate sau cand stati de vorba cu crestinii ortodocsi. 74 Mai pe inteles: va ascundeti confesiunea, nu spuneti ca sunteti baptisti, nu spuneti in mod explicit in ceea ce credeti, dar aveti un discurs nihilist si calomniator la adresa Bisericii Ortodoxe. La fel fac si celelalte secte si grupari religioase din Romania. 64 Adica: cu actele la vedere. Domnul profesor reintra in penumbra. In martie se apuca de treaba: 31 de postari. In aprilie scrie: 32. Eforturile sale sunt grele sau face eforturi. Cand nu cam scrii si scrii o pagina, \\ se pare ca ai scris o carte. Prapad de greu! In luna mai reapare pe blogul nostra cu un mesaj trasnet: patratosu | marius.cruceru@gmail.com | patratosu.wordpress.com | IP: 86.120.60.236 da! W75 May 25, 9:49 PM: M-am gandit sa protestez "altfel": paste-ist Eeh, nu e tare?! E beton. . . Cred ca prin mai-iunie 2007 [la oboseala mea de acum, e normal sa nu mai imi aduc aminte exact] a inceput atacul la cele 57 de mii de accesari76 ale noastre, corecte, muncite, netracate77. Daca o singura saptamana, re^ine^i, dam drumul la scripturile de auto-votare ale blogului, de care am facut rost, avem. . .o sutd de mii de accesari intr-o saptamana. Insa acest lucra nu se va intampla. Urmarrfi-ne zilnic. . .si o sa va da^i seama de acest lucra: nu vor fi niciodata salturi spectaculoase in monitoral nostra de accesari! Adica domnul Craceru are peste 200 de mii de accesari acum, fasonate cu grijd, adica trucate... cu mii de ajutoare interne si externe, trase de par. Ce s-ar intampla daca peste o saptamana am avea... 100.000 de vizite odata? Nu?!!...Am parea mai de§tepii decat suntem? Am scrie mai mult? Daca ar comenta in nestire o trupa de ciraci de-ai nostri, niste vai de mama lor de comentarii, mi- ar face articolele mai. . .de§teptel Nu prea cred. La ca^iva dintre ucenicii si prietenii mei le-am interzis sa scrie comentarii pe blogul meu [imi scriu in mod privat] si sa ma ajute cu clicareala. . . Asta cand a inceput sa-i enerveze campania de auto-voting a domnului Craceru. Detest la culme sa ma auto-mint, sa ma auto-insel cu becule^e, cu sclipici, cu descantecc.care astupa urechea constinrfei. 75 Un emoticon...pentru ca tot nu imi plac. 76 Adica intrari directe pe blogul nostru principal. 77 Adica neajutati de coechipierii clickari, cum e ajutat pastorul Cruceru: prieteni, studenti, f ami lie. 78 Cirac = discipol, elev, protejat, ucenic. 65 Sa urmarim scorul, totu§i! Odata cu luna iulie-august 2007 (era §i domnul Doru Pope in circuit, care atinsese cote delirante tot la fel dQ...straniu) a inceput marele orgoliu al pastorului baptist §i al colegilor §i ucenicilor sai...de a face din La Patrafosu eel mai bun, eel mai viril, eel mai incendiar, eel mai suprem blog. Iarasj nu mai §tiu luna...insa s-a intrat in auto- voting inspaimantator. Articolele sale erau tot la fel de mici, tot la fel de slabe, nu se refereau niciodata la teologia baptista, erau cancanice, la un moment dat a avut straluciri frumoase, dar numai cand a fost vorba de persoana §i familia sa...dar comentarii garla. Catva timp nu §tia cum sa puna filme de pe You Tube §i il enerva asta. Tocmai de aceea nu a pus multe. Parerea mea, nu?! Pana la urma §i-a dat seama. Cand vorbe§te, in ultimul sau articol de astazi, despre faptul ca domeniul sau este 70% plin, se refera, de fapt, la cei 50 mb de fotografie, pe care ii are, pentru ca domeniul free pe WordPress, in ceea ce prive§te scrisul, adica postarile, este nelimitat. Po^i sa scrii mii de postari, daca te due braiele de la pantofi §i exista §i moduri de a pune fotografii fara sa folose§ti contul de la WordPress, dar pe asta nu o §tie. Eeeei, alta! . . .Bravo lui! Am avut polemici de-ale lui pe§te79 cu dumnealui in momentul cand am scris, cand am scris...ca am vorbit cu un baptist... §i am sim^it draci in el. Asta 1-a enervat teribil. Apoi a fost chestia cu Wurmbrand . Atunci, ca §i cand 1-as. fi injurat de mama, pe el §i pe prietenii dumnealui... au inceput comentariile, injuriile, be§telelile. . . §i prostie mare am facut ca nu le-am dat pe toate, fir a par, la comentarii, ci le-am §ters. Era sa imi ia blogul/oc §i nu mai multe! Binein^eles ca era dezolant sa vad cum apar, pe fiecare zi, blogul lui X, blogul lui Y, to^i bapti§ti, care nu spun nimic despre ei, despre ce cred ei...ci taie frunza la caini majoritatea . Mai sunt §i unele excep^ii notabile. 79 Fara rost, fara sens. ..numai pentru ca avea orgoliul ranit si trebuia sa se dea in spectacol in fata comunitatii lui. 80 Un articol despre convertirea acestuia la Ortodoxie. Insa, in loc sa se duca sa se cearta cu sursa mea...pe care o citasem, a venit tot peste mine. 81 Dupa ascensiunea noastra la nivel online s-au autoincurajat sa faca bloguri multe, pentru ca sa ne tina piept. Insa bloguri multe baptiste, anonime...fara vreun proiect serios. 66 Erau §i sunt vreo 6-7 bloguri in primele 10082, pe fa^a, baptiste [adica a§a, cu dute-vino ] §i ele ne vizeaza numai pe noi. Pe altul cine? Nu?! Ce rost are un blog baptist pe primele locuri in top, a§a cum a spus domnul Cruceru astazi, decat din orgoliu? Adica ei o are mai mare...§i noi mai mica... Ma refeream la cota de popularitate. Insa, are dreptate: intra 10 pe blog, prieteni de-ai sai, ucenici, pastori §i confrati de universitate, frati si surori...§i deschid o pagina de zeci de ori. Pagina care vor sa intre in top, aia intra! Vezi acum doua minute, in ratingul postarilor, in primele 10, un articol al sau, iar peste 10 minute e alt articol de-al sau in top ten. Bai, frate, te minunezi! Zici ca nu e adevarat. Ma due sa QA or /v citesc articolul...§i bineint.eles, e dala/am ...Lol! Imi trecea repede curiozitatea. Cand am incercat scripturile de care va spuneam, am facut un blog experimental pe care 1-am rejectat in aceea§i zi. Am zis sa vedem daca e chiar a§a. Eu am intrat de la un calculator, de la altul, alt prieten a intrat de la altul, iara§i am intrat... §i in doua ore aveam...7000 mii de vizite. Scriptul face 1 00 de accesari la fiecare declan§are a sa. Am zis ca nu e adevarat. M-a enervat teribil cand mi-am dat seama, ca noi am putea avea un jaf de widget, care multiplica traficul, in comparable cu al^ii. . .nu?! Am §ters blogul acela §i gata. Aveam un blog cu o singura postare...§i 7000 de vizite. Tare, nu?! Daca ma vedea cineva zicea ca sunt genial rau. Adica, domnul Ciutacu genial86 .. .§i mai veneam §i eu. Nu exista a§a ceva... frate! Doi nu sa poate. Numai unu. Domnul Ciutacu, autointitulatul geniu al Carpafilor §i atat! Scuze ca iar am divagat! Ce sa mai zic?! Ne bucuram ca fratele Marius Cruceru §i-a ales partea cea buna. Pensionarea e intotdeauna turta dulce. Poate ca o sa ne dea, pana la urma, tot cursul de greaca87 §i, macar, vreo 3-4 82 In topul romanesc al celor 100 de bloguri din WordPress, pe baza audientei lor. Insa audienta blogurilor baptiste nu a fost si nu este reala...ci aranjata, pentru ca pe ei ii intereseaza sa se vada acolo, in fata. ..si nu sa scrie ceva serios. 83 Intelegi printre randuri cine sunt... 84 Adica prost. 85 Lol = Lots of Laughts, cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lol. In loc de emoticoane zambarete. 86 Conform prezentarii orgolioase, dar fara fundament, a lui Victor Ciutacu de pe blog sau. A se vedea: http://www.ciutacu.ro/. 67 predici de-ale domniei sale , ca sa mai vedem cum e cu stilul, cu coniinutul, cu sintagmele in predica baptista contemporana din congregatia sa. Domnul Ton89> daca acum s-a patat90, trebuie sa-i echivalam multele sale predici la noi parametrii. Domnul Cruceru, fiind dintre cei nepdtafi, dintre stegarii noii generaiii, cat si domnul Mihail Neamfu al nostra91, dintre cei care se dezic §i osdndesc vehement, pe cei care au facut compromisuri, pe cei care s-au manjit cu comunismul ista, trebuie sa ne dea noi exemple de moralitate, verticalitate §i candoare92. Ma incearca acum emoiia despartirii. Nu-i a§a, orice despartire e dureroasa. Imi intind ambele bra^e, domnule coleg David Marius Cruceru §i va imbra^i§am, da, pe dv., care v-aji aratat atat de bun §i de cameleonic cu noi, meat, toate manualele de Sectologie, pe care le invataseram, au palit pe langa puterea dv. de penetrare a zidurilor inamicel Ne cerem iertare ca nu am §tiut cat orgoliu va anima §i cat de mult ati vrat sa ne. . . faceii la rating! Ne cerem iertare ca nu v- am luat niciodata in seama la modul serios . . . §i dv. v-ati batut cu morile de vant, ca sarmanul Don Quijote. Avem partea noastra de vina, frate David, ca nu am fost mai pro§ti decat trebuia, ci, dimpotriva, am scris a§a cum scriem noi de obicei. Dv., cred ca in^elegeti, ca noi mai avem §i via^a personala §i alt scris, §i alt vorbit, pe langa vorbiturile astea de pe blog, ca §i dv., de altfel. §i cred ca v-a^i cam pus problema: Bd, nebunu ' dsta scrie in ne§tire pe blogul dla al lui. Ce cdrfi are ma dsta, daca aici scrie asa de mult, ca toft baptistii nostri, calfe si zidari, nu iifac fata?! Chiar §i acest scris, dupa munca §i slujbele de astazi...e un efort totu§i prea mare. . .Dar, pentra dv. . . .pentra pensionarea dv., ne-am mai stors pu^in de vlaga. 87 Un proiect inceput si niciodata terminat. 88 Mai apoi ne-a dat din destul, si audio si video, dar nu ne-au impresionat mai deloc. 89 Iosif Ton. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on. 90 Potrivit unui articol al domnului Cruceru, cum ca a fost si el turnator la Securitate. 91 Adica ambii laudarosi cat cuprinde si enervati post-factum doar pe unii dintre colaboratorii Securitatii, acum, cand nu mai e vorba de nicio disidenta. 92 Lucru pe care nu 1-au facut nici pana astazi. 93 Asta e un mare adevar. Am vrut sa vedem pana unde duce...si, ne-am dat seama, ca duce la infinit...Tocmai de aceea am pus in fata acestui infinit imbold spre nesimtire a pastorului Cruceru si a liotei sale...o bariera etansa. 68 In incheiere: sa ne iertati ca si noi...v-am iertat, frate David! Ati auzit ca noi ne cam rugam pentru vrajmasi. . . Asta e de bine, este evanghelica. §i dv., cu sigurantl, va rugati pentru vrajmasi. Eu nu va sunt vrajma§, va sunt prieten94. Unii dintre rarii dv. prieteni95, care nu va suporta orgoliul, marlania, care va detesta tertipurile96, caruia nu ii place ho^aria97 dv. nici in ruptul capului. . .dar care va stimeaza zelul98, domnule, zelul dv! §titi cum e cu zelul in greaca: e ca unjugl Dumneavoastra ave^i jugul dv., zelul dv.! Cand va apuca pandaliile", chiar daca va doare inima, chiar daca invocati nu stiu ce sacrilegiu100, chiar daca va dati de martir, de tata, de pastor, de inger. . .tot face^i ceea ce ave^i in gand sa faceti. Asta imi place la dv., frate David: zelul nebunesc, zelul de peste tot ridicolul, zelul si iarasi zelul ! Va uram o pensie usoara, sper sa prinde^i noile indexari ale guvernului Tariceanu 3, si cultul dv., conducerea lui, stiu eu ce sponsor, sa va publice blogul odata102, ca sa va astampara^i aleanul , sa vi-1 publice ca pe o . . .nestemata . Acesta ar fi apogeul orgoliului dv. Dar, zicem ca Nietzsche : omenesc, prea omenesc. La gara. . .si n-am cuvinte! Pr. Dorin, va saluta din mers. 94 Adica va doresc mantuirea reala, prin convertirea la dreapta credinta si nu imaginara, in randul factiunii eretice baptiste. 95 Adica sincer cu dv. la nivel teologic si personal. 96 Discursul duplicitar si actiunile discreditative ale adversarului facute prin invaluire. Actiunile fals caritabile si fals evanghelizatoare. 98 Vointa de a face anumite lucruri. 99 Pandalie = capriciu, chef, fita, moft, naz, pofta. 100 ...lmaginar. 101 Insa acest zel extremist, zelul in erezie, zelul in impotrivire fata de adevar, in limbaj ortodox se numeste: inselare satanicd. Demonii se folosesc de lucrurile bune si le transforma in lucruri ridicole, prin extremizarea sau caricaturizarea lor. Pastorul Cruceru are autodeterminare pentru multe...dar nu bune pentru sine, adica mdntuitoare. 102 O dorinta exprimata la nivel online de pastorul Cruceru, in mai multe randuri. 103 Alean = suferinta, durere sufleteasca. 104 .. .baptista, ca pe cea mai mare realizare...de tot rasul a baptismului romanesc. 105 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche. 69 The Fact That Makes Diferencel 106 My article from this evening is a laudatio . I have to remark a very expressive personality of American Orthodox Theology, but very humble, a priest which I met online and, for me, and for others, is the best orthodox bloggerfrom USA. In his presentation, which we evoke it, is not substantial. This is his legitimation for readers: „ Glory to God for All Things is a blogsite written and maintained by Fr. Stephen Freeman. All unsigned posts are written by him. Fr. Stephen is an Orthodox Priest who lives and serves in East Tennessee. A convert from Anglicanism, where he was a priest for 18 years, he was ordained to the Orthodox priesthood in 1999". Something is evident from at first sight: his words has a Patristic smell. Father Stephen is not an arid theologian, is not a technician of phrases but a profoundly priest, that lives through the services of Church and looking at the faces of Saints from Icons, chiefly at Our Lady, at Theotokos...and wrote about his heart. On every day I have a good reflection from his products. Father Stephen Freeman is an orthodox blogger that writes, near, day-to-day and he writes with the ebullience of his being, with this fervor man of the faith, with priestly consciousness. And this kind of labor is not flower to ear. His efforts are a plus torment, besides the weights of his house, is evidently, but is a cross from the freedom to make others. . . exultations. If don't know to exult on peoples with your person, you aren't a good priest! So that you useful for somebody, that you be teacher for somebody, you must be due to the sons like an wise father and attentive, very attentive. Father Stephen is a priest of the attention. His holiness is careful to the details of the heart. Articol scris pe data de 23 octombrie 2007, ca o datorie de constiinta fata de parintele Stephen, care propovaduieste credinta ortodoxa la nivel online cu multa daruire si, mai ales, in mod aproape zilnic. 70 When I translated his items, I saw his attention, his care too big to details. Only that, can not somebody so attentive as he, but that he is a man of the prayer, a man of a theological depth. Can not to write, over aren't! In orthodox life, firstly is practice, then the theory, sight the tints. Who sees the deep colors of relation with Christ and the Saints, this man is a man of the theory, of theory in that the patristic sense. And Father Stephen, that is a good successor of the Protomartyr Stephen, is a priest that sees the truth of Orthodoxy in his heart, because his articles are testimonies of the divine truth. His blog has the age yearlong. It is little in appearance. In fact, his blog is a mature exercise of communication. Many people to find in it a support, a direction, a inner resonance with they. From 19 October 2006, Father Stephen bated out treasures from him for use and this is the treasure for everybody: October 2007 September 2007 August 2007 July 2007 June 2007 May 2007 April 2007 March 2007 February 2007 January 2007 December 2006 November 2006 October 2006 In one from his letters he told me, that the orthodoxies speak throughout same language, on the dialect. His holiness refers, in this context, the authentically orthodoxy from orthodoxies. And I believe same thing. In each Christian orthodox he exists an alone dialect, the dialect of love and the fraternity and is due to rediscover in us this unique dialect, generically. So that you see he holds, be due to love it your brother, on the other. This equal of our is our salvation. If you want redeem, then, is indispensable, to want redeemed and others too. And 71 Father Stephen searches the one sheep missed of the America and he preaches, with time and without time, for she to be redeemed. Your holiness, please to receive on my part, all the wish of good, the wish of salvation, for you and for your family. Your family and your parish are in my heart and in my prayers. This my laudatio is not a favor from my part but a duty of consciousness. Because, according with is written in Scripture: „whatsoever ye have spoken in darkness shall be heard in the light; and that which ye have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops" [Luke 12:3]. We speak to you now from the secret of our heart. And our secret is our love for you, my beloved Father Stephen! Even if don't articulated very well in English, certainly that the love, this universal language of Christians, speaks you now with power. 72 5 noiembrie: ziua patronimicd a Prea Sfintitului Galaction, Ierarhul bldndetii 7 y Prea Sfinptul Galaction, Pdrintele nostra Pe orice om107, daca il prive§ti periferic, daca il vezi doar ca pe un numar sau dupa genul pe care il are, este... banal. Daca prive§ti de sus un om, po^i sa il caracterizezi dupa cum l\\ place... ca tot nu are de-a face cu realitatea, ci cu propriile tale •108 umon . De aceea, cand studiem istoria Bisericii lui Dumnezeu, a Bisericii Ortodoxe, §i vrem sa §tim adevarul despre un om, despre un ierarh sau un preot, despre un ereziarh109 sau despre un imparat care a convocat un sinod anume, ne lovim de variante biografice antagonice, diferite la culme, cand omul pe care il studiem §i vrem sa-1 nrfelegem, a avut deopotriva prieteni de temut dar §i du§mani lamentabUi. §i, pentru a afla totu§i adevarul despre cineva...trebuie sa comparam ce spun du§manii lui cu ceea ce spun admiratorii lui, §i, dintre admiratori, daca se poate, sa fim aten^i la oamenii duhovnice§ti, care au vorbit despre el, despre omul caruia ii studiem via^a §i posteritatea. Articolul a fost pe scris pe data de 5 noiembrie 2007. 108 Dispozitii interioare de moment. 109 Un initiator de erezie. 73 Cand Prea Sfin^itul Galaction, Episcopul Alexandriei §i al Teleormanului a fot hirotonit intru episcop110 §i s-a infiin^at Episcopia Teleormanului, noi, personal... eram pe atunci un tanar seminarist in anii terminali. Priveam lucrurile in simplitatea §i framusetea lor, ca §i acum de altfel, fara sa le complicam la nivel intelectual §i, noul nostra episcop a devenit omul spre care am privit, curios §i fascinat in acela§i timp, ca sa sim^im. . . via^a sa. Din prima clipa cand 1-am vazut pe Prea Sfin^ia sa [nu aveam 18 ani]...am trait impresia unei intalniri cu blande^ea personalizata, cu o lini§te duioasa, pe care n-am gdndit-o ca atare, dar am trdit-o. Nu mi-am pus problema atunci, de ce ma simt bine, atat de bine, vazand acest ierarh, de ce im place elegan^a §i blande^ea cuvintelor sale, gesturile sale adanc cumpanite, reflexul framos al zambetului sau. . .cand te prive§te §i vorbe§ti cu dumnealui. Ci, ca §i cand as. fi privit un lucra admirabil, 1-am trait §i atat, 1-am trait din plin, pana cand peisajul pe care il aveam in fa^a, Parintele nostra, Chiriarhul nostra a devenit... o parte fundamentals din mine. L-am gasit in inima mea crescand pe fiecare zi, prin admira^ia §i rugaciunea pentra Prea Sfm^ia sa...§i astazi e pentra prima data cand vorbesc despre aceste lucrari atat de detaliat. M- am trezit cu dorin^a de a scrie despre omul, care m-a inva^at ca blande^ea e reald §i ma bucur sa fac asta! Am vorbit §i vorbim rar cu Prea Sfin^ia sa; doar in momente importante. Nu cred ca avem lucrari atat de importante in mod curent, pentra care sa ii stric programul sau personal cu vizitele noastre. Insa la fiecare binecuvantare primita pentra a intra la facultate, la master, la doctorat, in timpul hirotoniei noastre, in timpul de dupa hirotonie, pana astazi... Parintele nostra, Galaction, a fost Parintele care a §tiut sa ne sfatuiasca, sa ne insufle tarie, sa ne bucure §i sa ne destinda duhovnice§te cu persoana sa §i cu cuvintele sale blande, adanc parinte§ti, adanc responsabile. S-ar putea sa fim acuza^i ca idealizam persoana in cauza. In niciun caz! Exista oameni a caror simpla prezen^a vorbe§te mai mult decat o intreaga carte §i, din purine cuvinte, in^elegi comoara care sta in inima sa. La Parintele nostra comoara e invaluita in discrete. Niciodata nu vorbe§te despre sine, despre framantarile §i grijile 1 10 Cf. http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/mitr_muntenia_dobrogea.html. 74 sale, niciodata nu te inconforteaza cu ceva nedelicat, niciodata nu te percheziiioneaza in cuvinte dar simpla sa privire asupra ta, te inva^a sa fii integru, sa fii delicat, sa fii ingaduitor, sa fii smerit cu inima §i sa §tii sa la§i, in urma ta, o dara frumoasa de . . .frumusete duhovniceasca. Cred ca, daca contempli un om...§i nu il priv e§ti periferic, ci cobori cu privirea in adancul vie^ii §i al sim^irii sale, te umpli de recuno§tin^a de a intalni pe purtatorul de har, pe arhiereul lui Hristos. . .in cea mai profunda §i subtila dimensiune interioara. Nu cred ca am in^eles cine este Parintele nostru Galaction! Nu cred ca m-am comportat §i ma comport fa^a de Prea Sfin^ia sa pe masura delicate^ii cu care domnia sa se comporta cu noi! Nu cred ca pot sa fac ceva mai mult, pentru Parintele nostru, decat sa il las sa se adanceasca in inima noastra, prin rugaciunea pentru Prea Sfin^ia sa. . .§i sa-1 contemplu in continuare. Poate ca defmrfia dragostei consta tocmai in a lasa pe Dumnezeu sa rji arate, in inima ta, cum create dragostea. Ca defmrfia dragostei §i a reveren^ei fa^a de cineva, poate ca sta tocmai in a te manifesta fa^a de el pe masura descoperirii, pe care Dumnezeu ^i-o face despre acea persoana, in inima ta. In momentul hirotoniei noastre intra preot s-a intamplat un lucra preadumnezeiesc.pe care i 1-am relatat Parintelui nostra, in timp ce i§i dezbraca Sfintele ve§minte §i noi consumam Sfanta Euharistie, dupa terminarea Sfintei Liturghii. Ne-a privit in ochi, a ridicat ochii spre noi. . .§i a patrans cu ochii sai mari, larg deschi§i, senini...in ochii no§tri sinceri, ca sa se incredin^eze de ce i-am spus, §i apoi ne-a facut urari pentru noua via^a in care intram: preo^ia pentru Domnul §i Dumnezeul nostra. In istoria rela^iilor fie§ti cu Parintele nostru, exista mai multe astfel de momente fundamental, de taceri sfmte §i de vorbiri precise, de-o blande^e perplexanta, cu noi. Cand te a^tep^i mai pu^in sau deloc, Prea Sfnuia sa te elogiaza pentru ceva anume, l\\ deschide o mie de por^i spre sine intr-o secunda §i, in acela§i timp, te face sa sim^i ca haral Apostolilor, haral prin care Dumnezeu ne da episcopi in Biserica Sa, nu este o achizifie dogmatica muzeiala, ci o realitate care sta in oameni. Cel mai tulburator eveniment de propedeutic^ eclesiala al vie^ii noastre, in care am in^eles rolul eclesial al episcopatului in Biserica, a fost acela cand, am sim^it prezen^a Sfantului Duh in persoana sa, lucrand cele ale arhieriei dumnezeie§ti spre mantuirea tuturor. 75 §i aceasta nu a fost rodul puterii noastre de observatie, ci lectia descoperirii lui Dumnezeu, pentru ca sa fiu incredin^at, nu numai de continuitatea preotiei dumnezeie§ti pe pamant §i a Bisericii Sale, ci §i a faptului, ca maretia se ascunde in smerenie, intr-o smerenie care poate parea banala, poate parea chiar prosteasca, poate parea neconforma cu frivolitatea postmodernitatii, daca. . .prive§ti periferic un om. Parintele nostra Galaction este Parintele blandetii fara a fi un ierarh, care nu are zelul de a deparazita pe credincio§ii eparhiei sale de idei straine Traditiei noastre ortodoxe §i de practici neconforme cu etosul ortodox. Insa zelul, ravna propovaduirii §i a vietii sale e plina de maiestuozitatea smereniei, a blandetii, care troneaza in fiint.a sa. Se pot spune, cu sigurantl, multe lucrari despre un asemenea om al Bisericii. Articolul nostra de acum se vrea un smerit omagiu adus Sfintiei sale in aceasta zi, in care i§i serbeaza patronul vietii sale, pe Sfantul Mucenic Galaction111, astazi pomenit in Biserica noastra. Prea Sfintia voastra, va dorim multa sanatate §i sa va umpleti de si mai multa sfmt.enie pe fiecare zi, §i va asiguram de faptul, ca vom incerca sa invatlm de pretutindeni, cele ce sunt 119 A spre buna placere a lui Dumnezeu §i a oamenilor , care II iubesc peEl! 111 Pentru detalii despre Sfantul Mucenic Galaction aici: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie05.htm. 112 Expresia: slujim lui Dumnezeu si oamenilor mi-am insusit-o, in mod practic, de la parintele protoiereu Visan Hie, parohul Bisericii Sfantul Mare Mucenic Teodor Tiron din Rosiorii de Vede, care, intr-o anume perioada a vietii mele mi-a fost duhovnic. 76 Negrut...in acoarela: motiv de amintiri Acuarela are vreo 7-8 ani113 §i as. fi pierdut-o cu totul daca nu mi-o pastra bunica mea, care pastreaza tot ce are legatura cu mine §i tot ce am atins vreodata. Ea are tot! §nururile mele de pionier roman [aveam galben §i albastru in piept, pentru cei care §tiu ce insemnau114], primul costum popular in care am jucat nu §tiu ce dans intr-a patra, cozile mele blonde, adica parul din cap, impletit cu funda ro§ie, de la taierea motului la un an, adica prima tunsoare a unui copil ortodox, primele litere din clasa intaia, cum inva^am eu limba rusa, colectiile mele de fotografii, insemne, monede §i decora^ii, ierbarele cu pagini galbene, innegrite de clorofila, sutele de pagini albastrite cu stiloul, in care sunt poeme, nuvele, monologuri dramatice, senile sau crochiuri, rugaciuni, capitole intregi din Scriptura §i Sfin^i, slujbele Bisericii scrise de la cap la coada ca sa le inva^, cele cateva pietre sculptate de catre mine, paradoxal, toate reprezentand capete de mort, cele cateva tablouri 113 Articol din data de 9 noiembrie 2007. Cel galben: comandant de detasament sau de clasa si eel albastru deschis parca, loctiitor al comandantului de unitate, adica al scolii. 11 care mai sunt la ea, pe perete §i multe altelc.toate sunt inventariate cu grija de bunica mea Floarea. . . Iubirea ei pentru mine e intotdeauna ucigatoare, devastatoare, ma face sa ma simt mic de tot. Pentru ca, daca am lasat o carte de rugaciune sau un Molitfelnic, in camera mea de la $ara, pe masa, sa zicem, cand vin eu, cand ma due sa o vizitez, el este acolo, e §ters de praf. . .dar e acolo. Nu il gasesc la Gala^i, ci acolo, unde 1-am pus. Aceasta atenfie . . .inseamna iubire imensa §i iubirea imensa trebuie rasplatita cu o iubire §i o sensibilitate imense. Acuarela cu NegruJ am facut-o intr-o vara, cand el se odihnea §i a stat acolo, a§a, in pozi^ia aia, pana cand eu 1-am pictat. Eu pictam §i el ma privea. Adica mi-apozat ca un adevarat model. Nu a luat-o la fuga, n-a zis ca nu vrea, n-a zis ca il incomodez, n-a zis ca nu vrea sa devina subiect de...tablou, ci a stat lini§tit §i m-a privit. Am tot privit de ceva timp, de o jumatate de an, cateva zeci de mii de fotografii, fara nicio exagerare, in cautare de motive artistice. Am vrut sa vad cat de mult reac^ioneaza fotografii momentului, de oriunde ar fi ei, la ideea de sensibilitate artistica. Adica, cat vad din ceea ce ei fotografiaza...§i, daca as. putea sa transform ofotografie in idee. Am gasit vreo 200 sute de fotografii, care mi-au transmis ganduri dure sau extrem de sensibile in mod vadit: ceea ce inseamna foarte pu^in in comparable cu cate am vazut. Cele mai multe dintre ele erau landscapeuri, erau priviri largi asupra unui ora§, a unei paduri, a unui eveniment, a unei case... Erau fotografii de vanzare, de publicitate sau de intimitate. Foarte purine fotografii ale unei cautari interioare, ale unei obsesii bune, ale unei intuitu speciale. Nu vedeau pentru ca nu eraul Nu vedeau unde trebuie sa fotografieze pentru ca nu aveau abilitatea de a vedea particularul . . . Memoria dura, permanenta, nucleul memoriei noastre de lunga durata e format din imagini dure, imagini care ne fac sa plangem, sa ne umplem de melancolie sau de sila. . . Memoria fiecaruia dintre noi e formata din imagini particulare, ceea ce ar trebui sa fie si fotografia: particularitatea unui gdnd. Camera foto trebuie manuita sa prinda un gand din ceea ce vezi, din orizontul de 1 80 de grade pe care il ai in fa^a. Cand am inventat curentul artistic eseniialism, la care s-au raliat ca^iva prieteni de-ai mei §i care a sucombat...odata cu 78 dezlipirea mea de arta [a§a cred eu...s-ar putea sa ma in§el; poate ca or mai fi si alti arti§ti, care gandesc ca mine] ... el avea in prim plan ideea ca trebuie sa pictam §i sa scriem ceea ce este important pentru noi, ceea ce este esential §i vital pentru noi...ceea ce ne obsedeaza, ceea ce ne macina, ceea ce ne uluie§te, ceea ce ne fascineaza, ceea ce ne face eel mai mult repulsie. Insa, sa scriem §i sa pictam §i sa sculptam, imbinand orice teorie §i curent anterior, dupa cum sim^im ca acum, in momentul asta, daca ne apucam de lucru. . .suntem tentati sa o facem. Aprofundand teologia §i viat.a ortodoxa, mi-am dat seama ca lucrul esential e sa mulezi tot ceea ce gande§ti §i in^elegi pe firea ta, pe caracterul tau, pe modul iubirii sj al delicate^ii tale. Ca nu trebuie sa te for^ezi sa fii cumva.. .peste noapte, ci trebuie sa o iei u§or, lin, transformarile sa se faca in tacere, pe nesimtite, dar tu sa te concentrezi cu totul in ceea ce faci §i spui. Solujia amintirii, ceea ce ne invatl propria noastra memorie e aceea, ca numai ceea ce ai trait efectiv, ce te-a emo^ionat §i §ocat in mod puternic.acea imagine a ramas in tine. La fel, daca cineva vede un tablou, o fotografie, un vers. . .el trebuie sa vada impresiafina dar direct a a unui caracter, a unui om care a fost pasionat de o idee, de un gand, de o stare, de o emotie. Tocmai de aceea fotografia cli§eu e un rebut imagistic. Fotografia care spune totul dar nu te duce la nimic. ..tun chici. E un chici pentru inielegere §i nu pentru ca imaginea nu e bunal Orice imagine e buna pentru ochi...dar gandirea cere imagini- ganduri, imagini-sentimente, imagini-voin^a. In acela§i tag, in care scriu acum115, veji gasi cine este ...Negruf116. De fapt, acuarela il prezinta pe Negru^ in imaginea sa realist-ideala, care va ramane §i cand el nu va mai fi. Imaginea e un fel de neuitare. . .care are nevoie permanenta de comentariu. Comentariul nu supline§te imaginea ci el este con^inutul care poten^eaza nevoia de imagine §i o memorie exegetica a capabilita^ii imaginii de a ne transmite mai mult decat vedem la o prima impresie. Acuarela de mai sus ne transmite un Negru^ al lini§tii atente, cu urechile in semi-alerta, care are un dialog vizual cu eel care il picteaza. El e o stare dialogica. Eu ma uit in ochii lui pentru ca sa vad ceva din starea mea. Acum imi dau seama de acest lucru; acum, dupa ataxia ani. Tagul: Evocdri de pe Teologie pentru azi. 116 Articolul a fost introdus in acest volum la p. 28-3 1 . 79 Imi place sa vad starea lui interioara cu ochii mei. El se uita in ochii mei ca sa vada ceva din starea lui?! Nu §tiu...Insa, daca un animal prefera sa stea o jumatate de ora sa te vada cum il vezi §i te prive§te direct in ochi, fara doar §i poate, §i acest animal binecuvantat de Dumnezeu, cunoa§te un fel de lini§te, care ii place la mine §i eu o lini§te, care imi place la el. Dincolo de jocurile de imagine si de imbinarile arogante ale picturii §i artei postmoderne stau ni§te stari de spirit ale autorilor lor. Cu siguran^a, ca cineva care picteaza numai mor^i, capete desfigurate, bur^i livide sau supraponderale, dejec^ii §i infectii...trebuie sa aiba ceva din demonismul unei asemenea vie^i, pe care ei o reprezinta foarte acrivic. Insa postmodernitatea noastra are §i o gama intreaga de realita^i uluitor de bine puse in scena, care sunt purtatoare de gand, sunt intrupari de gand artistic, care striga cu aceea§i putere ni§te adevaruri dure, recurente, adevarurile noastre de secole. A§teptarile sunt intotdeauna pline de emo^ie. A§teptarile care sunt din iubire. S-ar putea ca astazi, Negru^, sa ma vada cu aceeasj iubire ca §i acum...8 ani de zile. Doar imi aude glasul §i ma recunoa§te, de§i eu il vad cam rar in ultimul timp. Toate lucrurile se scurg in uitare, daca nu le repunem iara§i in fa^a lupei §i nu le resemnificam. Daca nu resemnificam chipul tau, masa aia, blocul ala, toate raman doar ni§te pixeli anacronici, la mine pe ecran. . .§i in rest: nimic. Salvezi, te salvezi daca ni pastrezi memoria de sine, daca i^i pastrezi amintirile dar, mai ales, daca §tii sa faci din amintirile tale noi §i noi elogii, moduri de a-I mul^umi lui Dumnezeu pentru . . .neuitarea aceasta. Sa vota^i cu neuitatea! Uitarea se uita repede. . . 80 Ofotografie reintoarsa...la viata 117 Doamna preoteasa mi-a facut o surpriza majora...aceea de a reconditiona o fotografie de-a mea, alb-negru, nu stiu de la ce varsta. . .impreuna cu bunicul meu Marin , fapt pentru care ii murtumesc acum. Dungile din imagine arata, ca...intr-o alta via^a a fotografiei. . .ea arata altfel. Acum s-a intors la. . .viata. Era vara, prin anii 80, si eram suparat ca mancasem o inghet.ata si... mai doream inca una. E una dintre fotografiile mele bosumflate, facute fara stirea mea, in graba...si de aceea mi se pare admirabila. E o fotografie care prinde nuance, acele nuance, care mie imi sunt tare dragi si...pe care mi le-as fi dorit cat mai multe119. De fiecare data cand fac Proscomidia, cand fac parastase sau spun doar rugaciunile de dezlegare, cele trei, pentru el, pentru bunicul meu. . .simt ca ii e bine. Via^a lui...a trecut prin multe denivelari...si s-a sfarsit cu o convertire uluitoare pe patul bolii. Din cauza unui accident vascular cranian...a avut vreo 17 ani de travaliu spre lumea de dincolo. Paralizia sa accentuata a Un articol din data de 23 noiembrie 2007. Marin Piciorus. 119 Da, regret ca nu am mai multe fotografii personale, din ani diferiti, care sa ma ajute sa inteleg starea de spirit a acelor vemuri. Starea mea de spirit... pentru ca m-as fi inteles si mai bine, prin intermediul lor. Asa cred. Am o multime de fotografii facute de catre bunicii mei, dar nu pe atat de multe si de expresive. Imi lipsesc fotografiile facute cand eu nu as fi fost atent sau in momente speciale din viata mea, pentru ca majoritatea celor pe care le am sunt in fata fotografului, pus, aliniat, frezat...dupa cum a dorit el. Insa, pe atunci, fotografia era un lux si nu unfapt banal, ca astazi. 81 sfar§it, in cele din urma, cu complicatii, care mai de care mai ciudate. . .nemaiputand sa se ridice din pat vreo 2 ani. Bunica mea 1-a ingrijit, 1-a spalat, il ajuta sa defece [groaznic!], sa manance...sa se imbrace, pe el, pe omul care in tinere^ea lui avea 120 de kg §i era un om de o vigoare extraordinary. Insa, dincolo de toate...era un comunist ateu cu inima buna, acesta e paradoxul!, caruia, cu o nebunie tinereasca...i-am destructurat, pas cu pas, credin^a in autonomia lui. Faceam tot posibilul ca sa il enervez atunci cand el se falea cu starea sa de necredin^a §i sa il umplu de uimire cu lucrurile pe care eu i le spuneam despre via^a mea ca ortodox. Convertind-o pe bunica mea de la inertia ortodoxa la dinamismul ortodox... el era inamicul numarul 1 al familiei noastre, fa^a de care ne manifestam ba cu obstinate, ba cu delicate^e, ba cu laude, ba cu amenin^ari religioase, jucand dur...pentru ca inima lui de ateu... em ortodoxa. Sim^eam asta, o traiam din plin...§i nu doream sa-1 vad murind ca un caine, fara sa il imparta§im. De aceea atacurile noastre il disperau din ce in ce mai mult...pentru ca erau atacuri ale cuviinfei. Ne faceam rugaciunile in aceeasj camera §i le spuneau cu glas mare, acatistele le cantam cu duio§ie §i tandre^e accentuata... pentru ca sa simta ca eu, §i so^ia lui, nu suntem ni§te fanatici orbi, daca suntem oameni credincio§i, ci ca, in inima noastra, noi suntem fapturi noi, pline de harul §i mantuirea lui Dumnezeu...§i pentru ca sa se indragosteasca de via^a noastra, de via^a cu Dumnezeu. Pentru ca sa fie colac peste pupaza, citeam din Viefile Sfinfilor bunicii mele, ii talcuiam din Scripturi, spuneam tot felul de lucruri magnifice pentru ei doi. ..§i el asculta din pat. Se facea ca doarme...Dar noi §tiam ca ne asculta. Tocmai de aceea le spuneam toate pe alam, pe in^elesul lor. Via^a lui se schimba pe fiecare zi. Noi §tiam asta. Daca la inceput ne dracuia ca mergem la slujba §i ca facem rugaciuni dese [asta vreo 7 ani de zile!], mai apoi a inceput sa o lase mai moale. Ma certam cu el la cu^ite. Ii explicam de ce comunismul lui nu e bun, cum nu e nici democrafia mea in toate punctele...§i despre diferen^a dintre a fi torfionar . . .§\ a fi Martir. El ma asculta, §tia ca am dreptate §i la sfar§it imi spunea: Sunt povesti ceea ce spui tut Suntefi indoctrinaiil Binein^eles ca el ma finan^a ca sa imi fac studiile teologice §i el ma crescuse, el se lauda cu mine, el mi-a inramat primele 82 tablouri, el ma iubea enorm...Era in stare sa omoare pe cineva...pentru ca eu sa fiu ceea ce doream sa fm §i cu care ii exasperam pe to^i. Insa, de§i §tia ca drumul meu e spre preofie . . .nu dorea, in ruptul capului, sa accepte faptul ca eu sunt altul, ca eu sunt ortodox, ca eu simt ce simt §i ca, eel care ma §tia el ca eram inainte. . .murise, nu mai exista. Pentru el, eu eram un fel de necredincios ca §i el, care spuneam ca ma convertisem, care doream sa fiu preot...dar a§ fi trait preo^ia ca pe o meserie oarecare, ca pe o meserie relaxantd, pentru care nu trebuie sa te epuizezi, cum faceam eu zi §i noapte... Adica, frate, eram un idealist, care nu aveam viziune concretal §i, pe la 18 ani, imi venea sa il Strang de gat. . .cand imi spunea asta, pentru ca sim^eam ca ma devaloriza profund, ma lua peste picior, ma credea «« mucos. Cu timpul am in^eles ca nu po^i sa convingi pe cineva §i ca nu are rost sa il for^ezi sa faca ceva. . .ceea ce vrei tu, §i ca, e bine sa vezi alteritatea ca alteritate, pe <?/ ca <?/. . .dar, sa i te prezin^i in profunzimea ta, care sa il fascineze, sa il uluiasca. §i am schimbat jocul! Nu i-am mai cerut sa fie ca mine, dar i-am spus, cu varf §i indesat, cine sunt eu, eel care credeam. Am inceput sa ma construiesc in inima lui, pas cu pas, ca o persoana coerenta, stabila, cu principii, cu o oranduire interioara proprie, cu bucurii §i necazuri, cu ispite §i fericiri. . . §i am in^eles ca §i el ma educa pe mine, in timp ce eu vream sa il convertesc pe el. Daca el s-ar fi lasat u§or la convertit. . .eu nu as. mai fi in^eles milioanele de lucruri pe care le- arn inva^at din rezisten^a lui fa^a de cuvintele mele. §i ace§ti 17 ani de lupta cu el, prin harul lui Dumnezeu, de lupta zilnica, mi-au dat sa vad cum se erodeaza increderea unui om intr-o halucina^ie, intr-o ideologic, intr-o suma de credin^e eretice, daca se intalne§te cu ravna unui om, care, prin harul lui Dumnezeu, ii da lec^ii zilnice de delicate^e. Cum se erodeaza increderea in sine... daca se intalne§te cu o rabdare nebuna a iubirii pentru altul, care nu vrea sa il lase din mana in niciun chip. Spre sfar§itul vie^ii sale am avut un vis dumnezeiesc, pregatitor. ..in care 1-am visat pe bunicul meu cazut in fantana noastra de la ^ara, apa era pana sus, la buduroaie120 §i el a intins mana spre mine, care eram afara din fantana, ca sa il scap, sa il salvez. 120 Pietrele de la suprafata fantanii. 83 Mai era doar o jumatate de metru pana la mainile lui intinse spre mine. N-am putut sa il prind §i...m-am trezit inspaimantat. I-am spus visul. Nu mai §tiu ce mi-a spus atunci. Insa am devenit §i mai vehement... dar nu la vedere. Eram mai delicat cu el, ii aratam §i mai mult dragostea mea. . .§i asta 1-a inmuiat cu totul. Acum dorea sa mergem la Biserica, nu ne mai dracuia rugaciunile, dar. . .nu dorea sa se spovedeasca. Vreo trei ani a trebuit sa il convingem sa faca asta. Cand a spus da, m-am atyinut sa nu chiui de bucurie. L-am chemat pe unul dintre preo^i acasa121 §i 1-a spovedit...dupa ce il catehizasem, in exces, ataxia ani. Eu nu eram preot pe atunci. §i aici e minunea, care m-a cutremurat §i ma cutremura tot timpul, atunci cand ma gandesc la el §i la acea clipa! Spovedania s-a produs diminea^a, intr-o zi racoroasa [atat mai §tiu] . . . §i noi am ie§it afara. Ii spusesem ce trebuia sa spuna, ca nu trebuie sa ii fie ru§ine, ca asta §i asta e pacat. Ii analizasem pacatele lui anterior, ii spusesem ce era pacat §i ce trebuia sa spuna in definitiv. §i spovedania lui, prima §i ultima... a durat vreo 3 minute. Nu §tiu ce 1-a intrebat, ce a spus §i nici nu m-a interesat acest lucru. Pentru ca, ceea ce mi-a dat Dumnezeu sa vad, dupa ce am intrat in camera, dupa ce el s-a spovedit...era tot ceea ce trebuia sa §tiu. Caci atunci, cand am intrat in camera... am vazut fa^a lui plina de lumina dumnezeiasca §i pe el iradiind de bucurie sfanta. In acea clipa, pentru a nu §tiu cata oara, ma intalneam cu minunile lui Dumnezeu, cu modul cum Dumnezeu na§te Sfinfi din comuni§ti atei, din aceia, pe care l\\ venea sa ii strangi de gat de enervare §i din cauza satanismului ce emana din ei...§i m-am umplut de o cutremurare plina de lacrimi de bucurie. Eram intr-o stare de perplexare. De bucurie §i cutremurare, de teama §i evlavie, de dragoste §i de incantare. Pentru ca omul pe care eu ma muncisem sa il convertesc.ma facuse mar^ prin urechile lui, care crezusera tot ceea ce le spusesem eu. . .dar le era ru§ine sa imi dea dreptate, sa imi spuna ca a§a e: via^a lui a fost goala fara Dumnezeu. Atunci am in^eles ca nu e in van sa vorbe§ti la pere^i, ca nu e pierdere de timp sa uzi cozi de topor, pentru ca, Dumnezeu face din to^i ura^ii §i ghebo§ii, din to^i arogan^ii §i fanaticii, daca vor, numai daca vor. . .fapturi iradiate de slava Sa. 121 Pe parintele Viorel. 84 Eu ma spovedisem de sute de ori...§i el doar odata. Eu aveam liste de pacate, scrise, gandite, con§tientizate...§i el a spus trei lucruri, habar am ce. . .§i s-a mantuit inaintea mea. Dupa imparta§ire a adormit instant... §i era ca un prune frumos. Semana eu o fotografie a mea de cand eram mic, eu fa^a dolofana §i impacata. Sufletul sau era impacat. Peste cateva zile a adormit intra Domnul...§i la inmormantarea lui s-a produs o alta minune cople§itoare: timp de trei zile, de cand am venit eu acasa, de la Bucure§ti, pentra inmormantare, fa^a lui a suras, era vesela §i a fost a§a pana 1-am pus in pamant iar timp de trei zile, cat am facut privegheri la capul lui, cu citiri din Psaltire §i cat m-am plimbat dupa tot ceea trebuia pentra inmormantare (groapa, dric, mancare pentra pomana)...m-am sim^it ca in zilele pascale §i nu la o inmormantare. Doamna preoteasa mi-a facut surpriza sa ii redea fotografiei via^a ei, aproape de autenticul ei. Dumnezeu a lucrat tainic §i i-a redat via^a fara de moarte bunicului meu. El §tie mereu sa ne umple de surprize fara seaman, de care nu suntem vrednici. El ne spune sa nu disperam nicicand §i sa nu slabim cu duhul nostra... pentra ca frumusetea lui Dumnezeu vine atunci, cand nu mai credeam ca o sa vedem lumina, alinarea, bucuria dumnezeiasca. 85 Despre limba romana... dupa George Pruteanu 1 99 A fost un neprevazut...anun{ul mor^ii sale . Lucrurile, ca §i viejile oamenilor, tree ca strofa unui poem. Tocmai eram la masa...§i televizorul ne-a adus vestea dureroasa a plecarii sale dintre noi. . .din cauza unei inimi haituite de prea mult. Emisiunile, interviurile, pledoariile sale politice §i munca sa online pentru limba romana cred ca a contat. Conteaza pentru ca a militat pentru valoare. Conteaza pentru ca a militat pentru o verticalitate a prezentarii de sine in dialog, in cadrul dialogului deschis, amplu. Noi nu il cunoa§tem sub aspect personal ci numai social, mediatic, a§a cum reie§ea din prezentarile sale publice. Insa, ne-a fost indeajuns sa in^elegem ca suntem, intr-o anume masura, tributarii muncii sale na^ionale pentru prezervarea mladierii §i a ingenuita^ii limbii romane. Crezul meu profund e acela ca in limba romana se poate exprima orice, daca te la§i condus de ea, daca ii sim^i vivacitatea mereu altfel. Te po^i exprima pentru ca te poate pastra, pentru ca are o maturitate atat de profunda incat te poate cuprinde in varii forme. D-l Pruteanu ne-a amintit acest lucru...Ni 1-a repetat continuu. Noi trebuie sa traim virtualita^ile limbii romane ca pe propria noastra via^a. §i nu e nimic mai uimitor §i mai plin de neprevazut decat inima, care se lasa povestita in limba romana. Da, nimic nu e mai plin de candoare decat acest continuu a fi in limba aceea, care l\\ salveaza identitatea. 122 Articol scris pe data de 27 martie 2008. 86 Experienta romdno-iraniand sau cum e sd ai bun simt 1 9^ 1. Salvali-vd bunul simi, dacd altceva nu se maipoate! Intregii isterii online, si nu numai, iscate de gestul IPS Nicolae Corneanu autorul de aici ii raspunde intr-un mod impecabil. Suntem bucurosi sa apreciem, pentru a doua oara in aceasta lima, juste^ea si bunul simf al autorului articolului de fa^a. Se dovedeste un om, un crestin ortodox si un intelectual in formare de mare echilibru. . .si bunul sim{ ^ine de echilibru! Ii dam intru totul dreptate! Asistam la gesturi de ghetou, la exprimari viscerale de furie si de ambi^ie, la bucuria de a aveaj^e cine sd denigrezi . . .si la prea pu^ina marturisire a experien^ei ortodoxe si teologice ca atare. 2. Iranianul, prietenul meu, eel care stie sd vadd in clienfi... niste oameni Am vrut sa dau intaietate acestui nou creator de online, foarte disciplinat si atent, pe care nu il cunoastem, dar care ne-a impresionat extrem de placut in aceasta luna. 123 Articol din 30 mai 2008. 87 §i asta, pentru ca efortul sau de a iradia in jur moderate, bun sim{ §i in^elepciune tinereasca foarte atenta, sa nu ramana neelogiat... §i acum incepem subiectul ca atare. . . Ma due saptamana asta in vizita la iranianul, care ne vinde produse electronice la eel mai mic pre{, cu putin^a, de pe pia^a. Prima oara cand 1-am cunoscut, am crezut cae... o gluma, ca are ni§te produse furate, §manglerite de pe undeva. . .sau defecte. - Cum, astea sunt pre^urile dv? ! . . . - Da. . .Noi credem ca Dumnezeu vede. . .§i ne da cat avem nevoie!... Mi-a placut din prima. Povestea sa e simpla...§i criminal de complicate. S-a casatorit cu o romanca, are doi copii, are afacerea lui, e omenos cu fiecare client, ii da produsul, il probeaza omul, ffi baga bateria in aparat, te inva^a cum sa mergi cu produsul, ni da detalii. . .i^i vine sa crezi ca e§ti in altd tar a §i nu in Romania. Insa, pentru ca acum s-a corcit cu a noastra, daca se intoarce acasa... aia ii iau gatul. §i acum, omul care a venit in Romania la inceputul anilor '90, nu mai poate sa se intoarca acasa, in Iran, decat fara. . .cap. 3. Discuiii despre viafa...de la inimd la inimd Cand ma vede...ochii ii sclipesc de bucurie, ma saluta calduros, intram in discuiii fara preambul...§i vorbim de la inima la inima. Eu in^eleg ceea ce vrea sa spuna §i il ajut sa fie coerent in limba romana, nu fac gesturi de om prost, cand omul gre§e§te vreun cuvant sau se exprima pasare§te in limba romana, ci ii vorbesc ca unui roman, ca unui prieten, ca unui suflet de om sensibil. §i, se simte bine, jubileaza!...§i ma bucur ca jubileaza, pentru ca tot omul trebuie sa se simta foarte bucuros, cand un alt om il in^elege §i il pretuie§te. §i cand m-am dus saptamana asta la el imi spune despre... durererea lui. . .Care era durerea lui? - Parinte, in Iran... la mine, acasa... nu exista libertate de expresie...de exprimare...Eu, ca §i al^ii, am fost inva^i de mici ca noi, daca omoram toata Planeta, mergem in Rai, la Allah... Dar ceilala^i unde merg?...Acum, cand s-au deschis 88 grani^ele §i musulmanii mei au ajuns §i in Europa...nu e decat inceputul... - Inceputul a ce? - Inceputul bombei... - Crede^i ca nu se vor putea aclimatiza aici la noi, ca nu se vor da cu a§tia ai no§tri? - E de la om la om. Unii da, al^ii nu. . . §i eu cred ca. . .peste ceva timp. . .vor face mult rau Europei. . .fra^ii mei. . . - Adica o sa fie violent?! - Da... violent rau de tot...Nu pot trai daca nu se razbuna... -Chiar a§a sunt?!... - Acu'...Dumnezeu e sus!...Stiu ce spun. O spun eu...nu dv... 4. De ce bunul simf trebuie salvat? Pentru ca sa putem convietui. . .find foarte diferrfi, din ce in ce mai diferiti... Imi spune el: Religia e ca o haina sub care po^i sa faci multe... -...dracii, belele... - Da, belele... Daca eu sunt musulman §i dv. sunte^i cre§tin. . .ce ne face sa nu vorbim? - Prostia. . .§i lipsa bunului sim^. . . - Da. . .Pentru ca fiecare padure are uscaturile ei. . . - Da, avem multe uscaturi.... La dv., acolo, sunt aia cu mitraliera, §i va ^in din scurt. . .pe cand la noi e multa relaxare. La dv. aia sunt cu mitraliera, la noi. . .sunt mul^i curvari. - Da, fanatici...Eu nu pot, acum, fiind aici, sa vad cum romanii vor sa perieze imaginea noastra, a musulmanilor, §i sa spuna ca la noi, acasa, oamenii nu sunt fanatici. Ba da, sunt fanatici! §i te omoara. . .pentru ca a§a crede ca e bine... Pe mine, daca ma intorc acolo, ma omoara pentru ca...acum nu mai sunt al lor. Dar, daca as. mai fi acum musulman... §i a§ face multe rele, a§ omori, a§ face rau. . . - in^eleg, va in^eleg. . . - ...a§a, nu ar fi nimic rau, nicio problema...Dar acum sunt o problemd pentru ca, de§i sunt Iranian, nu mai sunt musulman. 89 5. Discuiia e ceea ce e omul Binein^eles, daca eram ortodox fanatic sau preot justiciar nu mai aveam astfel de conversa^ii niciodata. . . §i, daca imi mai aduceam aminte ca domnitorii mei le-a tras-o la glezne la musulmanii lui se ducea totul de rapa. Daca incercam sa convertesc pe iranianul meu, care nici musulman nu mai e, dar nici de-al nostra nu e cu totul... ma aratam un om, care crede ca convertirea se face prin strdngerea de gat sau prin pisdlogiri continue. Insa nu convertirea e solu^ia pentra ca noi sa fim prietenil . . . Apropierea dintre noi nu se face pentra ceva anume ci pentra afi noi inline in manifestarea unuia fa^a de altul. Daca ma duceam la el cu scopul de a mi-1 face adept sau neofit... nu mai ma duceam ca la un prieten, ci ca Stallone124, cand trebuia sa ciuraiasca toata ceata vietnamezilor din jungla. Cu o mentalitate de predicator pldtit sau cu o mentalitate de mdntuitor cu forfa nu se realizeaza lucrari durabile, ci apropierea dintre noi consta in a veni cu ceea ce e§ti §i a te manifesta ca atare, a vedea altul Ortodoxia, in toata splendoarea ei, manifestandu-se in tine, ca noble^e, ca bun sim}, ca daraire §i verticalitate...§i convingi, chiar daca nu vrea iranianul meu sa accepte in inima lui acest lucra. Cand ceva este mai mult decat vizibil nu mai trebuie verbalizat. In^eleg §i du§manii tai cine e§ti. Nu trebuie sa imi scriu pe frunte: Bai, musulmanilor, catolicilor, baptistilor, mormonilor, eu sunt preot ortodox si voi suntefi niste mameluci cu to}ii! Pentra ca, atunci cand va dori vreunul din ace§tia sa vorbeasca cu mine sau ma intalnesc cu ei, te miri unde, vor in^elege cu varf §i indesat cine suntem fiecare, ce facem fiecare, ce putem fiecare... §i nu mai trebuie sa facem apologia lui Prometeu, care manca mun^i la micul dejun . Daca e§ti...e§ti! §i daca esti se vede de la o po§ta. Pentra ca, daca nu e§ti. . .si mai esti si popd... cum ii place prostalaului sa te numeasca, dar te dai ca esti, dar nu prestezi convingator... atunci e§ti penibil, la greu, si nu te mai albe§te niciun Crez recitat pe de rost sau o jumatate de Psaltire declamata. 12 Sylvester Stallone: http://www.imdb.com/name/nm0000230/. 125 Prometeu (a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Prometeu) nu manca munti...Insa ceea ce am vrut sa spun aici e aceea, ca nu trebuie sa mai evidentiem ceva... cand acel lucru este evident. 90 Pentru ca omul cand te miroase ca e§ti javra, ca e§ti profitor, ca habar ai dar dai §i tu cu pliscul, se satura...§i nu mai ii po^i explica de niciunelea. Po^i sa pui banere pe Biserica, sa faci mii de metanii in vazul lor...daca ai cazut la proba de caracter, daca nu e§ti devotat cu totul pentru ceea ce faci §i nu e§ti capabil. . .nu e§ti pe nicaieri126. . . Deci nu mai merge cu texte, nici cu pretexte, nici cu promisiuni...ci cu manifestari extrem de clare a ceea ce stii §i faci. 6. De ce il evocpe iranianul meu cu bucurie? Pentru ca nu a vrut niciodata sa ma minta cu ceva. Pentru ca nu s-a dat niciodata de de§tept, de erudit, de §mecher, de. . .floare rani. . . Pentru ca a vorbit cu inima §i cu bunul sinu\ Pentru ca i§i face datoria de romdn... Iranian fiind el. Pentru ca e un roman destupat la minte. Pentru ca n;i face mare placere sa vorbe§ti cu el. Pentru ca nu isj calca cuvantul dat fa^a de clientul §i prietenul lui. Pentru ca nu m-a intrebat niciodata unde stau, ca^i ani am. . .adica nu a fost curios. Pentru ca el a vorbit cu omul, care a sim^it ca sta in fa^a lui §i nu §i-a schimbat glasul, pentru ca eu sunt preot. Pentru ca le zice. . . romdne§te. . . Pentru ca e nepartinitor. . . Pentru ca este echilibrat. . . Pentru ca §tie sa planga, atunci cand un musulman ucide uncre§tin... Pentru ca un preot ortodox, adica eu, ii sunt recunoscator pentru ceea ce m-a inva^at §i anume: ca n-am dreptul, niciodata, dar niciodata, sa cred ca stiu cine este cineva, pdnd nu il ascult. Pentru ca e bine. . .sa ai despre cine scrie lucruri frumoase. 126 Nu te mai crede nimeni ca esti om responsabil. 127 Adica e transant. Spune rapid ceea ce crede si ce vrea. 91 Defrunza de vie si despre miros 1. Mirosind la... supermarket 128 1 90 Chestia cu mirosul . . .la mine e o problema veche, care il scotea din sarite pe bunicul meu130, atunci cand eram copil. . . Eu miros si miroseam painea, ciorba, strugurele, servetul (asta in mod discret...nu stateam 3 ore ca sa miros toate de pe masa) insa el credea ca nu imi place ceea ce mananc. . .Degeaba ii explicam eu ca savurez mirosul... El credea ca nu imi place mancarea... Acum, ma due la supermarket la cumparaturi si miros ceapa, morcovii, carnea...§i daca nu fac asta aici, s-ar putea sa cumpar chestii stricate la greu. Privesc, miros, ating, cantaresc lucrurile...si apoi le cumpar. Am contact direct cu cartoful, cu rosia, cu ceapa, cu mararul... ' Articol din 5 iunie 2008. Cu mirosirea lucrurilor, a alimentelor, a cartilor.. Marin Piciorus. 92 Daca nu le atingi §i nu vezi cat de sanatoase sunt...nu ai fler la cumparaturi sau e§ti un cumparator aseptic... care osao dai in bara. §i miroseam un mar ca sa vad cum miroase. . . O domni§oara m-a vazut ca fac acest gest §i, instinctiv, 1-a facut §i ea. Dupa ea, o alta doamna. . .Am vazut asta discret. . .fara samaholbez laele... Insa am observat din aceste gesturi ale lor, ca nu se gandesc mereu, atunci cand cumpara, cum miros produsele pe care le vor manca. . . De aceea dau cu mancarea in co§, o arunca in cos ca pe minge...§i nu o a§eaza in co§. Astas arata ca trateaza mancarea ca pe un de§eu §i nu ca pe un dar de la Dumnezeu... sau cumpara mai mult decat pot manca. Pentru mine acest lucru e inadmisibil. Daca un produs miroase frumos, arata bine §i e si bun la con^inut. . .atunci e bun §i il voi mai cumpara. Dar daca ceapa miroase dupa-cum-nu-vreau- sa-va-explic iar berea are un gust §ocant-de-ne-cumparat iar carnea are un miros de-aruncat-unde-§trfi-cu-totii. . .nu o cumpar! 2. Diferenia dintre a vedea...§i a cdlca iarba Nu cdlcafi iarba! .. .ne-a scos din atingerea vie, reala cu natura. Noile genera^ii urbane privesc iarba precum pe§tii din acvariu: uitd-te dar nu o atingel Insa covorul din casa, ala pufos, ala soft...e o imitate confortabila a ierbii vii, crude, inalte, in care te afunzi §i care miroase seducator, prea seducator. . . Am intrat ieri in iarba, in iarba ca un covor...§i am sim^it ca traiesc, ca imi umflu plamanii, ca mi-i vindec. Pentru ca atitudinea cea mai buna vizavi de iarba este sa ingenunchezi §i sa o miro§i, sa o strangi in bra^e, sa o sim^i cat de vie e, ce mare dar de la Dumnezeu e...§i sa multume§ti pentru ea. Sa multume§ti pentru floare, pentru copac, pentru iarba, pentru apa, pentru lini§te, pentru miasma buna, pentru mirosul bun. . . Mirosul de tomberon, closet §i nespalare al omului...nu il are natura nepangarita de el! Via^a ierbii e o vitalitate plina de smerenie. Gesturile dragostei noastre §i ale delicate^ii noastre trebuie sa fie ca boga^ia §i spontaneitatea ierbii. Trebuie sa dai mult, sa fii mult, sa ier^i mult. 93 N-am stiut sd ma inchin... 1 . Probleme de. ..corectitudine. 1 T 1 /\ Romania . Bucuresti. 29 iulie 2008. In mijlocul unui autobuz marca RATB. Intr-un spa^iu sufocant, unde, daca faci un gest deranjezi masiv coafura unei doamne sau calci pe picioare pe eel care sta in spatele tau, ca un carlig de macara...noi. Noi, adica eu. §i, in fa^a noastra, pe scaun, un domn ne. . .filmeaza. Cu ce? Cu ochii. Noi avem sansa - o sansa repetitiva - ca toata lumea, interesata sau nu de ceea ce ascunde barba mea, sa vrea sd nefilmeze. §i ne filmeaza pana la enervare sagace. Se uita in ochii tai si uita...sa mai mute capul mai la dreapta...sau mai la...stanga. Pe scaun, lejer, un domn se inchina. De ce? Pentru ca eram / treceam prin fa^a unei Biserici ortodoxe. Ne inchinam si noi. §i ne inchinam nu pentru ca il vazusem pe domnul, pe doamna, pe tanarul de langa noi ca...se inchina, ci pentru ca e obiceiul viu [nu un automatism] de a ne manifesta dragostea de Dumnezeu, nu numai cand vedem Biserici in fa^a, ci oricand putem sa avem un moment de respiro, ca sa ne rugam si sa ne inchinam Domnului. Insa domnul, care sta lejer pe scaun, se inchina... inspre Biserica. Noi, care stam cu spatele spre Biserica si cu fa^a spre dumnealui, ne inchinam s/?re...dumnearui, dar cu inima la Dumnezeul nostru treimic si nu ne intoarcem spre Biserica. §i...ne-a receptat, imediat, da imediat, incorectitudineal Incorectitudinea pe care am manifestat-o, cand ne-am inchinat 131 Articol din 29 iulie 2008. 94 atunci, cand am trecut pe langa o Biserica, pe langa un locas. al Domnului. Bine ca imi dadusem acoperamantul jos de pe cap...§i nu m-am inchinat cu ceva pe cap, pentru ca incorectitudinea devenea de 1+ 1, §i 1+ 1 egal doi. De la depistarea incorectitudinii pana la darea jos din ma§ina s-au derulat...2-3 minute. A venit de la locul sau, m-a intrebat daca poate sa imi spuna ceva, am devenit sociabil...§i, mi-a spus ca atunci cand mai tree pe langa o Biserica trebuie sa ma inchin...cu fa^a spre Biserica §i nu a§a, uitandu-ma aiurea, dupa berze. I-am spus ca sunt preot §i teolog...§i, prima sa reac^ie a fost urmatoarea: Da, pai mi-am dat seama dupa barbdl Intamplarea paradigmatica se incheie aici. Esen^a ei vom incerca sa o talmacim in continuare. 2. Static si dinamic.sau ce se intdmpld cand nu ai ceface A presupus ca sunt om religios . . .§i a vrut sa imi dea o lec^ie dura, pentru ca, intr-o situate data... a avut impresia ca a fost mai cored decat omul religios de langa el. Impresia corectitudinii sau motiva^ia corectitudinii in forul sau interior a fost mai importanta, pe moment sau poate e norma generala de comportament, decat. . .bunul sim{ al rela^iei. Mai inaintea socializarii reale, a vorbirii despre sine §i cu altul despre sine...s-a trecut la faza defensiva, la cea de anihilare a persoanei din fa^a ta. Adica eu §tiu ca a te ruja, a te coafa, a te imbata etc. nu sunt lucruri bune §i, din pronia lui Dumnezeu, mai sunt §i. . .preot. ion Asta ar trebui sa ma transforme intr-un Torquemada al moravurilor. Pentru ca am §tii toate acestea §i altele o mie ar trebui sa ma simt indreptdiit - fara sa mi-o ceara nimeni - ca in drumurile mele sociale / societale - cand vad o neregula sa o sanciionez brutal. Daca vad ca cineva nu se inchina pe langa Biserica, noi ar trebui sa il admonestam imediat, fara cru^are. Daca nu are batic pe cap, ar trebui sa o dam afara din Biserica, daca miroase a tutun ar trebui sa dam cu el de prima bordura, pentru ca §i-a permis, dupa o tigare, sa ne. . .abordeze. 132 Tomas de Torquemada: http://en.wikipedia.org/wiki/Tom%C3%A1s_de_Torquemada. 95 Insa ar trebui sa facem toate acestea...fara a dori sa §tim c«e s««? ace§ti oameni, wide s-au nascut, Je wide vin, cwm trdiesc ei de obicei §i, daca ceea ce noi numim cataclism . . .e §i pentru ei aidoma. Deci ne-am izbit de aplicarea corectitudinii universal valabile, fara racordare la cazurile particulare, corectitudine originata de raportarea statica la via^a religioasa. Pentru ca omul ca atare era inva^at ca lucrurile religioase se fac numai intr-un singur fel...el amendeaza / §i va amenda pe fiecare alt om ca atare, care iese din schema lui de calcul. Pentru ca gestul insemnarii cu semnul Sfintei Cruci el §tia ca se face numai cu capul gol §i indreptat spre...loca§ul Bisericii, a considerat ca e un real pdcat, faptul ca eu nu m-am comportat, intotdeauna identic, cu aceasta prescript sau ca o ignor metodic. De aceasta data insa m-am comportat aproape... ortodox. Sunt cazuri in care sunt §i mai neortodox decat acum. Pentru ca suntem inva^i cu potcapul in cap, ne inchinam cu caciula in cap de multe ori, cu §apca, ne inchinam mai in graba sau foarte incet sau punem mana la inima in graba §i atat...sau nu ne inchinam deloc, cand trecem prin fa^a unei Biserici. . . La suprafa^a, ca §i cand omul are numai trup - §i simptomatologia staticului se leaga de vizualitatea gesturilor somatice - omul vede una, dar el nu §tie ca preotul care trece acum pe langa Biserica sta mereu, ore in rugaciune §i pentru el, nu exista inceput de rugaciune... §i sfar§it de rugaciune, cum nu are momente, cand incepe sa gandeasca §i momente cand ia. . . vacan^e in domeniul gandirii. Nu, omul de langa el nu §tie multe despre acest preot...cum nici noi nu §tiu, mai deloc, despre cei din jurul nostru. Insa modul nostru de a ne comporta este inclus in domeniul dinamicului vie^ii duhovnice§ti. Daca ploua, daca bate vantul §i daca sunt intr-un loc cu oameni, care abia a§teapta sa imi dracuie sfanta cruce...nu ma inchin in fa^a Bisericii sau nu dau milostenie, ca ei sa traga concluzii despre portofelul meu sau despre marinimia mea. Nu fac gesturi nici declaratorii, nici ostentativ. Nu vreau sa ma creada nici sfdnt §i nici pdcdtos, nici cu multd carte §i nici fara discerndmdnt. Pentru ca gesturile mele liturgice [§i inchinatul in fa^a unei Sfinte Biserici §i milostenia la corf de strada sunt gesturi liturgice, de preamarire a lui Dumnezeu] nu le fac pentru ca trebuie sa fiu aplaudat sau ofensat de catre cineva, ci pentru ca 96 sunt manifestarea fiin^ei noastre fa^a de Dumnezeul nostru si fa^a de oamenii din jurul nostru. Nu facem gesturi automate, ci firesti, in duhovnicescul si semnificativul lor. Daca il salutam pe cineva sau daca nu il salutam...aceste lucruri se fac cu rost. Rostul inchinarii, rostul pentru care mergem la cineva, undeva, intotdeauna are conota^ii mai vaste decat...vederea. Vederea fizica, fara o vedere duhovniceasca e boanta si oamenii nu vad nimic mare^ nici in tacerea noastra si nici in cuvantul nostru. Ba, nici in eforturile noastre multiple de a-i lumina pe oameni, direct sau mediat de online. Toate par ca se fac sau ca sunt de la sine. Insa nimic nu apare de la sine. §i cuvantul, gestul, privirea...au adancimi si adancimile au nevoie de ochi, de luciditate, de marinimie, de smerenie, de bunacuviinja. Staticul stie... ce zice cartea. Insa cartea...nu e om. Sfanta Scriptura si Sfnuii Paring vorbesc despre oameni... Dar no^iunea de om e generica, e o vorbire despre general. Tocmai de aceea, intr-o situate data [nunta, viol, inmormantare, furt, inchisoare, declarable de dragoste, ca sa luam lucruri multiple, si rele si bune] nu merge cu ce spune cartea, ci merge cu. ..ceea ce este. De aceea se cunund robul lui Dumnezeu Costel, cu roaba lui Dumnezeu Minodora . . .§i oamenii astia stau intr-un apartament sau la casa, au o istorie a lor, au pacate si virtu^i, au parnnii si nasii pe care ii au. . .si ei nu sunt. ..in general. Astia sunt particulari, au particularismul lor. La fel: Viorel a violat-o pe Emilia. Viorel asta e unul singur iar Emilia e una singura, chiar daca mai sunt alji o mie de viorei si alte o mie de emilii. §i, ca sa in^elegi cum sta treaba cu ei, si ce sa le spui, ce sa-i sfatuiesti si cum sa-i ei, si cum sa le explici...nu scrie in nicio carte, in nicio Scriptura, in niciun Sfant loan Gura de Aur, pentru ca fiecare om si fiecare pacat si fiecare slujba se face cu niste oameni, intr-un moment istorie si in niste condi^ii foarte bine batute in cuie. Daca nu ai ce facc.te po^i face poli^ist, avocat, preot sau medic, care sa nu in^elegi, ca pentru toate astea trebuie sa ai voca^ie si ca sa lucrezi cu oamenii, uneori, trebuie sa fie supraom si tot nu ii aju^i cu mare lucru. In^elegi, cand lucrezi cu oamenii, ca nicio carte si niciun sfat si nicio pova^uire nu te pot ajuta, pentru ca totul e 97 general... pe langa particularul atdt de complex, care i^i sta in fa^a §i ni spune: §i acum: cefacem? 3. Strdvederea dinamicd si legalitatea staticd Tocmai de aceea, rupand din context problema omului care are un nume §i o via^a unica. . .ai sohrfii la orice. Cre§tinul trebuie sa se inchine, sa posteasca, sa i§i pastreze fecioria, sa fie nebe^iv, neclevetitor etc. Cu legitatea e u§or de inva^at pe de rost. Inve^i ca^i ani trebuie oprit cineva de la Sfanta Euharistie pentru avort, pentru crima §i pentru adulter, le aplici pe pielea altora §i nu pe pielea ta, crezi ca ^i-ai facut datoria, chiar po^i sa ai con§tinu;a beton de impdcatd .. .insa sa nu ai niciodata de-a face cu Minel, Costel, Cozmina, Augustina, care §tiu ce §tiu, care fac ce fac, care sunt cine sunt...§i nu au nimic de-a face cu repetivitatea...ci cu unicitatea, cu excep^ia, cu modul particular de afi un om. §i, pentru ca legali§tii sunt cu mult mai mul^i in Biserica §i in societate, decat stravazatorii adancurilor oamenilor sau decat oamenii care au bunul sim^ sa nu se creada Dumnezeu pe pdmdnt, traim de fiecare data aproape stupoarea, ca oamenii pe care ii spovedim, pe care ii sfatuim, cu care vorbim foarte intim, spre folosul lor, sa considere ca nu suntem atdt de buni pentru ei. . .pentru ca nu ii batem, nu ii ocaram sau nu ii privim de sus. Adica prefera pur §i simplu un fel de tratament sadomasochist la nivelul rela^iei duhovnic-confident, decat larghe^ea duhovniceasca in care pot create ca unicitdfi . . .§i nu ca piese de strung facute in serie. Pentru ca dinamismul vie^ii duhovnice§ti, realismul vie^ii duhovnice§ti nu permite chiciul interior, nu permite repetrfia, nu permite predica, fapta §i via^a de ochii lumii sau inchipuit identice cu ale Sfin^ilor. 1 W Noi nu suntem niciunul loan Gura de Aur . Niciunul nu suntem Grigorie Palama134, Dostoievski135, Platon136 sau Euripide137. Ci, fiecare avem darul dumnezeiesc ca sa fim Costel, Maria, Miruna, Savatie, Grigorie sau Marian, daca acceptam ca reala credin^a, reala sfin^ire, reala dragoste, realul dor de 133 Mai multe detalii: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur. 134 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Palama. 135 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski. 136 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon. 137 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Euripide. 98 Dumnezeu §i de frumos §i de comuniune sunt realitafi reale in noi §i nu realitafi de tip. . . lingvistic, declaratoriu, adica inexistenfe frumoase. Din acest motiv noi, preotul Dorin, suntem cat suntem, cat putem, in masura sanata^ii noastre trape§ti §i suflete§ti, in func^ie de biografia noastra, de prietenii no§tri, de du§manii no§tri, de via^a religioasa, politica, culturala, economica pe care o traversam §i de locul unde suntem situa^i, pu§i de catre Dumnezeu. Noi nu suntem intr-o mie de feluri. Noi avem limitarile noastre, limitari pe care trebuie sa ni le asumam §i care sunt lasate astfel de catre Dumnezeu in via^a noastra. Noi putem sa facem anumite schimbari, ne putem redirec^iona mereu dragostea spre Dumnezeu nostra, spre mila §i dragostea Sa infmita pentra fiecare creatura a sa. Noi putem sa facem cat putem. Insa noi nu putem sa ne dam aripi ca sa zburam. Nu ne putem da o Romanie dupa cum visam noi, in indiferen^a naucitoare fa^a de to^i cei care traiesc aici. Nu putem sa ne dam o lume dupa nalucirile noastre. Nu putem sa ne dam, a§a, de la noi...darul de a trait o mie de ani §i de a fi eel mai frumos, de§tept §i sfant de pe toata planeta. Nu! Noi putem sa facem ceea ce con§tientizam ca putem sa facem §i in masura in care ne smerim sub palma lui Dumnezeu ca sa tindem. . . sa facem. Nu ne suntem de ajuns noua inline. Nu ne putem gasi implinirea in noi inline. Nu ne incalzesc legile. Nici interdic^iile neiubitoare de fra^i. Nu ne implinesc.egoismele noastre viscerale, adanci §i nici infatuarile noastre splendide. Ci, in masura in care ne dam seama ca unii prin aifii ne . . . vedem pe noi inline, §i unii prin aifii viem §i suntem, pentra ca to^i ne mi§cam in haral bunata^ii §i pasuirii lui Dumnezeu fa^a de noi, §tim ce nu e bine sa facem... chiar daca ar parea cored sa facem acel lucra. Nu e bine sa ne credem atotrezolvatori de probleme. Nu e bine sa presupunem ce e bine sa facem pentra altul sau ce e bine sa faca altul pentra el insu§i, in afara de decizia lui. Nu e bine sa ne credem mantuitorii altora, salvatorii de la inec, droguri §i desfrau, pentra ca i-am oprit noi cu for^a sau prin amenin^are. Nu e bine sa punem pe om sub lege, sa il vedem inferior ei...§i sa nu vedem ca, pentra om, trebuie sa §tii sa iconomise§ti 99 legile, sa le suspenzi, sa le ridici temporar, sa le curbezi...de dragul lui, pentru ca fiecare om...are nevoie de o solufie unica la o problema unica. Nu e bine sa te apropii de om §i de problemele lui cu badaranie crunta §i sa crezi ca, daca e§ti cine e§ti...po^i sa spui orice §i oricum. . .pentru ca §i a§a tot se. . .vindeca omul. Nu, omul nu se vindeca cu legi...ci prin dragostea ca 1-ai ingles §i il pretuie§ti! II vindeci daca ii sade§ti in fiin^a lui sentimentul real - §i nu inchipuit - ca totul e posibil, ca impreuna pute^i muta mun^ii, to^i mun^ii. Insa, pana atunci, unii vor fi supercorectii, mai corec^i decat perfectul...§i vor taia §i spanzura §i enerva la maximum pe toata lumea, fara discriminare, iar al^ii vor incerca, cu chiu cu vai, sa schimbe macar 1% din ceea ce au distrus matadorii spiritului138, ai legilor §i ai lipsei de cuviin^a. Procentul infim reprezinta, de fapt...numarul de oameni pe care ii po^i intraripa ca sa se schimbe cu totul, in mod deplin §i sa i§i sfm^easca via^a. §i vorbim in termeni infimi... pentru ca am nrfeles ca nu po^i sa faci nimic, daca omul, omul particular, acest particular, pe care il cheama Sfantul Simeon Noul Teolog139, Eminescu140 sau Brancu§i141, nu vor ei, suta la suta, sa faca ceva cu ei m§i§i. . .§i pentru alji, pentru mul^i al^ii. In rest... personality pe banda rulanta, piese de schimb, oamenii modei, impozan^ii zilei, neapara^ii de o secunda ai patriilor sau ai planetei...adica acest 99% nesemnificativ, nesemnifwativul notoriu, pentru... reala via^a a Impara^iei lui Dumnezeu. Tocmai de aceea §i cuvantul Domnului vorbe§te despre turma mica, despre incrediniatii in mod autentic ai Sai, care nu se smintesc de nimic, de niciun pacat, de nicio amenin^are, de nicio cataclismica reorientare a lumii. Cei care confunda lupta cu taurul cu.. .lupta cu omul. 139 Mai multe detalii: http://ro.orthodoxwiki.org/Simeon_Noul_Teolog. 140 Idem: http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html. 141 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi. 100 La 18 ani de la primul pas spre...mintea eclesiala 1. Nimeni nu mi-a spus ca trebuic.sa ma pregatesc 142 Copilaria noastra a fost plina de munca, de cautari enorme...§i ceea ce dv. vede^i la noi pe blog, aceasta munca continua nu este o excepjie sau un act de orgoliu, ci normalitatea cu care am trait de cand ne §tim. Munca, crea^ia, noutatea erau in fiin^a mea la ele acasa, fie ca era vorba de desen, de citit, de scris, de pictat, de facut jucarii sau planuri de excursii singuratice prin paduri §i zavoaie. Insa, dorul meu de nou, de viu, de prietenie, dorul de dor, dorul de absolut, dorul de indescriptibil, de inefabil nu §tiam ca e...Dumnezeu. Articol din data de 6 august 2008. 101 Incercam sa caut in oameni §i in car^i, in filme sau desene animate, in propriile mele \ari cu jucarii [adica aveam un teren, pe care mi 1-am luat prin efraciie de la bunica mea, tocmai unde era pamantul cu cap§uni §i acolo mi-am facut fara dorului: o ^ara in integralitate, cu oameni de plastic, gradini, fantani, locuin^e, fluviul care a starpit to^i cap§unii etc.] §i in propriile mele plasmuiri. . .comuniunea cu toate. Iubirea mea iubea tot ceea ce atingea. Nu aveam repulsie fa^a de soare, luna, vara, iarna, oameni, ma§ini, case, §coala...de nimic. Nu am trait niciodata ideea ca nu se poate realiza ceva anume sau ca exista sau pot exista intre oameni momente care nu potfi depdsite. Mi se parea aiurea - §i mi se pare - ca oamenii se cearta, ca nu i§i sunt loiali propriilor lor aspira^ii, ca le place sa fie prosti §i nu Sfinfi §i arhidestepfi, ca nu au planuri mari, vise mari, ca nu se dedica cu totul celor mai sfinte a§teptari. De aceea, starea mea de necredin^a [am fost botezat de mic ca ortodox dar nu aveam... obiceiuri eclesiale] era un fel de credinla fara partea finala a credin^ei, pentru ca le gaseam pe toate normale §i la locul lor, dar nu imi pusesem problema asupra a cine le-a facut. Nu mai §tiu ce §tiam sau ce nu §tiam despre Dumnezeu sau daca §tiam ca exista a§a ceva. Din cand in cand eram dus la Biserica de catre bunica mea cu coliva, ca sa ne pomenim mor^ii sau cand murea cineva, la vreo nunta sau botez...dar nu mi-am pus niciodata problema, pana in momentul convertirii mele, ca...dusul la Biserica este o necesitate neapdratd. Interesant e, ca aveam unele apucaturi ne-ortodoxe...dar un con^inut al credin^ei §i al iubirii pentru oameni §i pentru crea^ia lui Dumnezeu foarte dezvoltat, ob^inut din contemplarile §i aspira^iile din inima mea, fara ca cineva sa imi fi spus ca a§a trebuie sa ma comport. Bunica noastra ne-a spus de foarte multe ori, ca de cand ma §tie ea a vorbit cu mine ca §i cu un om matur, fara sa ma toace la cap cu ce sa fac §i cu ce sa nu fac. Ma duceam la §coala, inva^am, ma jucam, ma plimbam pe unde mi se nazarea...fara sa ma intrebe nimeni pentru ce fac acest lucru, dar §tiam ca la ora 7-8 seara trebuia sa fm acasa, ca sa mancam. Din acest motiv am trait o libertate de mi§care ca in pustiu, pentru ca ma plimbam pe unde doream, fara sa fm suspectat ca as. face cine §tie ce dracie enorma. . .§i veneam acasa cand trebuia. 102 Iar cu ora mesei, iara§i, nu a trebuit sa imi spuna nimeni ca trebuie sa vin acasd, pentru ca sim^eam ca e normal sa fac acest lucru, pentru ca ducerile mele in natura nu reprezentau evadari din casa §i curte, ci excursii de cercetare a naturii. §i ce faceam, la propriu? Ma duceam §i priveam cerul minute intregi, numaram norii §i observam modul cum ei se tot schimba. Culegeam plante pentru ierbar §i vieta^i pentru insectar. Ma uitam cum merg §oparlele prin iarba, cum arata gazele, prindeam fluturi, ma duceam sa miros iarba, plantele, sa vad cum arata apa §i pe§tii, cum arata caprioarele sau iepurii, randunicile §i divers^ copaci, ciupercile... pentru ca nu era nimic, care sa nu ma intereseze. La fel, cand era vorba de car^i sau arta - ce numeam eu arta pana in 12-13 ani - le citeam din scoar^a in scoar^a, recitam cu voce tare, faceam teatru de papu§i, discursuri cornice, incercam sa ma intrec cu fiecare poet, scriitor §i pictor pe care ii cuno§team...§i versificam, pictam sau scriam diverse lucruri in stilul lor. Mi-am dat seama foarte repede ca stilul nu e de ajuns...§i ca am nevoie de propriul stil, pentru ca fiecare avem un mod propriu de a vedea lucrurile. Mi-am dat seama de acest lucru privind la colegii mei de §coala, cum fiecare avea un fel al sau de vorbi §i de a ridica probleme. §i, de atunci, am fost foarte atent la felul cum spun, calc, vorbesc, gandesc. . .ca sa fiu eu insumi. De aceea eram foarte exigent §i critic cu orice, lucram pana cadeam lat de oboseala, ca §i astazi. Fiecare zi era un timp unde faceam tot ceea ce se putea face. . .fara niciun program prestabilit. §i niciodata nu credeam - §i nici nu cred - ca amfdcut sau ca pot sdfac tot ceea ce pot sau ce se poate sau ce e de facut. Pentru toate aceste motive... a vrea mai mult, a vrea totul, era normalul, adevarata via^a pentru mine. §i, totu§i, a trebuit sa ma coc, precum graul in Ian, pentru ca sa fiu secerat de catre Cultivatorul ceresc. 2. Cand a inceput revolufia romdna din decembrie 1989 am constientizat... pentru ce...m-am pregdtitfard ca sa stiu Cand a inceput revolu^ia din decembrie... am auzit izbucnirile de sinceritate §i de inflacarare ale oamenilor la radio. 103 Eram la Scrioa§tea, acasa la noi, §i auzind la radio... am deschis televizorul. Atunci mi-a luat ceva timp sa in^eleg ca ce vad e real. . .§i nu e un film sau un desen animat. Insa, din momentul cand am inceput sa aud acele glasuri. . . au inceput sa se petreaca in interiorul meu schimbari radicale, fundamentale... acele glasuri fiind aidoma cu for^a cautarilor mele, cu dorul meu de tot, de tot ceea ce exista, ca o descatu§are plenara a persoanei mele. Fara ca sa imi dau seama prea bine...asistam la primul eveniment nea§teptat din via^a mea, la un eveniment care ma inal^a spre un mod de a fi...care imi dovedea ca aspira^iile mele sunt normale. Pentru ca in fara dorului, in ^ara mea, oamenii traiau dreptatea nu o declamau, traiau in adevar, aveau sentimente §i crezuri puternice, erau razboinici, nu se temeau de nimic. Iar oamenii care ie§eau pe strazi §i care se puneau in fa^a tancurilor...semanau identic, erau fra^i buni, cu oamenii pe care eu ii zamislisem, ii scosesem din inima mea §i erau...papu§i, razboinici sau fapturi din plastic, care aveau un nume propriu, identitate §i mod de comportament proprii. Insa, eel mai zguduitor lucru, lucru care m-a facut sa vad planul ultim al credinfei mele a fost acela, cand am sim^it ca o for^a, ceva, mai presus de oameni, ii poarta pe ace§ti oameni. . .cum sim^eam ca ma poarta §i pe mine. Iar in momentul cand am inceput sa vad primele slujbe ortodoxe la televizor §i rugaciuni facute in pie^ele §i pe strazile Bucure§tiului §i, in ziare, au aparut tot felul de mici cuvantari despre credin^a, am in^eles ca....Dumnezeu e Cel care ii poarta pe ace§ti oameni - cum ma purta §i pe mine in incon§tien^a mea - fapt pentru care pot sa sfideze moartea, gloan^ele §i sa aiba atata for^a a adevarului. Daca Sfantul Petru a avut atata cuvant cu putere multa ca sa converteasca 3000 de oameni, impreuna cu familiile lor iar pe Sfantul Pavel, Hristos, Cel pe care el II prigonea, 1-a convertit cand i S-a aratat intru slava Sa...pe noi, personal, ne-a convertit acela§i Duh Slant, in mod direct, fara mijlocitori umani, pe Care L-am sim^it ca mi§ca aceasta mare de oameni, ca sa strige dreptate §i credin^a, adevar §i omenie. In sociologie, teoretizarea j9ras7«w7 care-i mi§ca pe oameni ca sa se revolte e formata numai din nevoia de drepturi §i liberta^i. Insa aceasta viziune e reduc^ionista, pentru ca vede in oameni numai. . .ni§te indivizi avizi de trai bun. 104 Reduc^ionista e §i perspectiva psihologica, care vorbe§te despre o intrunire de factori, care ii predispun pe oameni la revolta. Insa, de§i pe atunci nu §tiam ca la aceasta revolu^ie unii au mai §i planuit-o, in a§a fel ca al^ii sa...moara, pentru a fundamenta schimbarea de garnitura politica...am sim^it, in mod fundamental, mai presus de orice interes personal ingust...ca Dumnezeu Cel in Treime a fost for^a de inspira^ie a multora §i, mai ales, a Martirilor, pentru care vom fi intotdeauna recunoscatori, pentru ca, datorita lor, astazi sunt ceea ce sunt. §i, Dumnezeu, Cel care ma pregatise prin libertatea §i iubirea pentru adevar §i dreptate, prin sentimente vii, viguroase, plenare...m-a dus spre mai inalt, spre Sine, ca sa vad ce imi lipsea: nu §tiam Sursa tuturor lucrurilor, cine este Creatorul lor §i faptul ca in El §i numai in El se implinesc to^i oamenii §i intreaga existen^a. Din zilele lui decembrie 1989 pana in august 1990 s-au produs schimbari rapide, fulminante in noi...§i a ca§tigat, in cele din urma, Dumnezeu. 3. Dumnezeu a cd§tigat impotriva tuturor... atacatorilor credintei mele Am inceput sa cred...dar nu aveam Biserica, ideea de Biserica. Dupa ce a vrut sa ma corupa familia, dupa ce nu m-au mai suportat colegii §i prietenii, dupa ce adventi§tii nu m-au ob^inut de partea lor... dupa ce am studiat destul cat sa merg, iara§i, cu toata inima, in Biserica lui Dumnezeu... pe data de 6 august 1990 am mers, pentru prima oara la Biserica din satul meu, ca §i convertit, fara sa §tiu prea bine...ca Schimbarea la Fafa a Domnului inseamna sa intri pe aceasta u§a, in Biserica lui Dumnezeu §i, pe fiecare zi, trebuie sa te schimbi, sa te umpli de lumina lui Dumnezeu. . .devenind o con^tiin^a / o minte eclesiala. Am ajuns de la prima ora...§i cantare^ul Bisericii noastre, nea Floricd - un om care gustase din plin lumea celui de-al doilea razboi mondial si care inva^ase, in mod practic, fara §coala, tainele cantatului la strana de la inainta§ul sau - m-a pus sa recit psalmii Utreniei, cei 6 §i, la Liturghie, pe cand se imparta§ea preotul, sa citesc... Cazania zilei, adica explicarea 105 pentru credincio§ii din Biserica a Evangheliei zilei, a§a cum statornicise PFP Justinian al Romaniei143. Intalnirea cu Biserica, acum, ca nou convertit / reconvertit - noi ne-am considerat de acum un convertit, chiar daca fusesem botezat, pentru ca am luat-o de la zero - a fost defmitiva §i nimeni nu ne-a putut convinge, ca nu aceasta e calea noastra sau ca nu Dumnezeu e Acela, Care ne-a calauzit pa§ii spre Biserica Sa. De aceea, acum, dupa 18 ani, cand au trecut 5 ani de seminar, un an de profesorat, 4 ani de facultate, 2 ani de master §i 4 de doctorat, dintre care 3 de preo^ie, aceasta zi a ramas ziua inceputului schimbarii min^ii §i a inimii noastre, cand am inceput sa dobandim mintea Bisericii, con§tiin^a de membru real al Bisericii lui Hristos, chemat de catre El §i calauzit pas cu pas spre noi §i noi in^elegeri dumnezeie^ti. Acum 1 8 ani incepea minunea eclesialitajii, a imbisericirii con§tiente in via^a noastra, dupa care au urmat experience uluitor de impresionante, tot nea§teptate, dar spre care Prea Curata Stapana ne-a purtat. . .ducandu-ne de mana. Articolul de fa^a e mul^umirea noastra pentru toate minunile lui Dumnezeu din via^a noastra §i pentru toata in^elepciunea pe care am dobandit-o din multele momente, cand Dumnezeu ne-a lasat sa cadem amarnic, ca sa ne in^eleptim §i sa nu consideram ca. . .stam. E mul^umirea noastra, pe langa toate cele ale zilei, catre Dumnezeul nostru §i, in acela§i timp, o marturie pentru cei care cred ca nu au un scop in via}a, ca nu-i iubeste nimeni sau nu stiu ce sa maifaca. Daca cauta^i ceva profund, oricum a^i fi §i oriunde a^i fi, suntem incredin^i in mod deplin, ca ve^i gasi raspuns la dorurile vii, nestinse ale inimilor dv. ! 143 Pentru mai multe detalii: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php. 106 Gest cu greutate de recunostinta Semnatura144 ii apar^ine Pr. Conf. Dr. Gheorghe Ispas, parohul Bisericii Sfdntul Mina din Bucure§ti, pe atunci asistentul Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, la catedra de Liturgica a Facultafii de Teologie Ortodoxd din Bucure§ti. Semnatura este data pe un Liturghier - adica pe una dintre car^ile principale de slujba ale preotului - pe care dumnealui ni 1- a daruit noua, personal, ca gest de apreciere, pentru sinful nostru liturgic, adica pentru modul in care ne manifestam ca om liturgic, in vederea preo^irii noastre. §i, acest gest, face obiectul evocarii noastre. De ce am dorit sa ne reamintim public acest gest al parintelui Gheorghe? Pentru ca el iese din cadrul cursurilor universitare §i, daca stam sa ne gandim bine, se singularizeaza intre gesturile, care ne-au vizat in timpul studen^iei noastre. Parintele Gheorghe a cumparat mai multe Liturghiere, din bani proprii, §i le-a daruit drept recompensa tinerilor studen^i teologi, care au participat la seminarul de Liturgica pe care il sus^inea, pentru rezultatele foarte bune la inva^atura. Adica studeniii de zece...erm recompensa^i §i cu cate un... Liturghier, ca semn ca trebuie sa slujeasca, in viitor, Bisericii care i-a format. Potrivit graficului de studii. . .trebuia sa ne dea doar o notd, care se aduna cu nota de la curs §i rezulta, de fapt...nota de 144 Articol din data de 27 august 2008. 107 catalog la Liturgica. Marinimia sa, gestul sau de noble^e fa^a de noi, nu era inclus in fisa postului. Adica acest gest a excedat aten^ia sa regulamentara fa^a de noi. §i, tocmai pentru acest fapt, pentru ca el iese din calculul legii sau al rela^iei oficiale dintre profesori si studen^i...dar se include in sfera constiin^ei preotesti si profesorale, gestul sau, peste ani, a capatat o valoare speciala, fapt care ne-a determinat sa vorbim cu glas bucuros, cu inima bucuroasa despre el. Liturghierul cu semnatura este astazi cartea de rugaciune a doamnei preotese, dupa care isi face rugaciunile impartasirii. Astazi diminea^a mi-au cazut ochii pe semnatura si ne-am spus ca nu trebuie sa tainuim, pana la sfarsit, acest gest, ci trebuie sa-1 spunem raspicat, pentru ca gestul parintelui Gheorghe inseamna, de fapt: a fi preot dupa glasul inimii si al constiin^ei, a face mai mult decat ceea ce ^i se cere, a lasa in urma parfum de duhovnicie, a face gesturi, care sa dureze in timp si sa devina. . .recunostinia. Nu numai noi am primit acest dar din partea dumnealui! Gesturile sale de milostenie sunt proverbiale, ca si amabilitatea sa speciala. Insa ne sinuim datori sa-i mul^umim, peste timp, pentru acest gest de constiin^a preo^easca, pentru ca el ne-a inva^at atunci si, de atunci, mereu, in timp, ca milostenia are caracter convertitor, e plina de noble^e si nu se depreciaza cu trecerea anilor. . .ci devine tot mai grea in recunostin^a noastra. Cu alte cuvinte, gesturile de constiin^a se pot intoarce spre tine ca semne de bucurie si de recunostin^a, ca rugaciune si iubire vie si pot naste, si unele si altele, noi manifestari de un profund si crestinesc bun sim^. §i atunci, ca si acum, Liturghierul si car^ile de cult ortodoxe in general costa ceva zeci de lei. Parintele profesor a scos din buzunarul propriu o suma importanta pentru studen^ii sai - desi era numai asistentul catedrei de Liturgica si nu ii ceruse nimeni sa faca acest lucru - pentru ca sa ne bucure. Poate ca atunci gestul sau... a trecut in inimile noastre mai mult sau mai pu^in observabil. Poate ca ne-am bucurat...dar nu am stiut sa ne verbalizam bucuria. Acum insa, gestul sau venit din senin, dar dintr-un senin al grijii pentru viitor, il face o capodopera... pentru ca niciun profesor al nostru nu se mai gandise sa ne daruie o carte de cult drept felicitare pentru dorul nostru de cunoastere. Da, acum, gestul sau poarta amprenta grijii pentru viitor, a vederii in timp, a transpunerii in timp. 108 §i credem ca in paginile timpului teologic, ale timpului teologic pe care il cosemnam pe platforma noastra online, trebuie sa se pastreze §i acest gest de nobleje al parintelui Gheorghe, care, noua, personal, ne-a aratat ca preo^ia inseamna, in primul rand, con§tiin^a §i determinarea de a face lucruri cutremurator de frumoase §i de sfmte pentru bucurarea duhovniceasca a oamenilor. 109 Scrisul, semndtura §i cum aratd un referat al unei teze de licenfa intocmit de cdtre profesorul Nichifor Crainic 1 " •MAtix mdwa*iei jjj flu*. @Cfe mint iffia *}J UNYERSIUTE* DIP BlCUHf?TI C.TSA 1 1 I. ■ii im; THOU 5w UECAKA 1 1. 1. MALI l£TAffl ro- TCDLOOIE Wh /} Aid nWurtil. avem an^arpi a Vji hmittftt yt'4ittin( tnz*-\ >i* *i' I'd rH<jtfwi mT &j"]nrL:(ji'fi n.j «KMi(i ff m^rfyjfcwJ iirfcptfiiffte J Forma maxima a imaginii145 145 Articol din data de 3 septembrie 2008. 110 Forma maxima a imaginii. Ill F?e ftra r #iJ>T)i^7_S* &/#" JwtfKr ■ 1 if^*.*! Jf*^ jF ***&,' ,T ,.K,Vm JUVJC ^V>-^ .^'(Jv/'V Hfj" V j'(**V- ^(^ *7c*c» ftj&ji' iVi;"?' ^fit1 ^'.ij.jvi fr^Ar'4 i> Jf^f^ff-1 ^l^J' . . tr ■'/■"V r-TiT#4 . .■■■'■''' ■" 4 J'ifA*\i tifmf if iuV^ fr-'-ynii JLt-i^J-i, ■ i ■inn; f***i&Jwt-t * V^fij^' 4^<»iy "*< -fl»n* tfj -*y & *te ttfrj} iyyJSP _+^ mfu^ fcu/ij J, >^-r ,X" ^Vh i- fl/Jy Hn,' ^ti** ^wifc iKwtAftji/i*. #, JUmt*<^^ t^fja^ft^/^''-^! i^*T4*-.-fl'_Vi, ^.■Tj'T'fe^'^ -tiii'4*^.ii' ti '•fJ>-j£-/v? •(&' Ore* ^ ^fit/ uyUS'f Jr /*; ytai^ K d-i, ^■jj,^;, ^411*^; / ■ yflS-C^.V ^«Ai. Forma maxima a imaginii. 112 O expresie a elegan^ei §i a aten^iei §i o mostra de rafmament regular. Adica avem de-a face cu un referat obisnuit §i nu cu unul special la o teza de licen^a. Referatul este anexat la teza de licen^a a candidatului, manuscrisul fiind batut la ma§ina §i legat in piele. Referatul domnului Nichifor Crainic este elogiator iar candidatul scria o teza de licen^a despre poetul Vasile Voiculescu, cand poetul implinise 5 1 de ani de via^a. Daca nu ne reca§tigam frumuse^ea, aten^ia §i maiestuozitatea in Teologie, cu alte cuvinte, se pare ca nu avem ce sa lasam posterita^ii! 113 Ce ne-a invafat incatalogabilul §tefan Iordache? ...In primul rand, valen^ele insondabil de cutremuratoare ale tacerii146. Nu 1-am vazut niciodata direct, fa^a catre fa^a, dar unde...l-am vazut, 1-am vazut profund, incatalogabil, maiestuos, intr-o splendoare rara, impletind in el dramatismul viefii cu pofta de viajd. §i, la fiecare inregistrare ramasa de la el se imbina aceasta tristeje rara, adanca, profunda, a genialilor, cu clocotul de viaja si de voiosie al omului, care se bucura de ceea ce se petrece cu el. Dinu Sararu afirma ca a murit ca un fdran autentic, pentru ca a cerut sa i se dea lumanare inainte sa moara si si-a ^inut el singur lumanarea in mana. Va fi ingropat in satul pe care si 1-a ales, dupa ce mar^i, adica maine, 16 septembrie 2008, va fi la Teatrul National, pentru ca sa il. . .revedem pentru ultima oara. Aseara, intr-un interviu pe care 1-am urmarit la televiziunea na^ionala spunea, ca nu s-a spovedit niciodata - pacat, daca nu a primit acest mare dar al iertarii macar odata! - insa voca^ia lui a fost aceea tocmai de a marturisi despre om, despre vigoarea si neputin^ele omului. Am inva^at tainele tacerii cu el, ale tacerii dramaticc.iar, in al doilea rand, am inva^at sa privesc profund. Marii actori nu pozeaza, ci ei privesc in tainele inimii omului, ca sa scoata arcurile de constiin^a ale fiin^ei noastre la lumina. Ei se store de 146 Articol din data de 15 septembrie 2008. 147 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_S%C4%83raru. 114 viaja, la propriu, pentru ca viat.a unui personaj sa fie viat.a care vibreaza in vie^ile altora. Ca scriitor de piese de teatru §tiu ce inseamna sa fii in pielea personajului. De foarte multe ori, pentru ca sa scriu teatru, am fost, a trebuit sa fiu inteligenfa interioara aidoma lui Florin Piersic sau §tefan Iordache, pentru ca sa pot rosti / percepe / gandi / sesiza via^a unui personaj, sa-i pun pe limba randuri de viaja §i sa-1 fac sa fie viu. Ca sa po^i sa-i dai viatl, din via^a ta, unui personaj trebuie sa fii o inteligenfa creatoare, un om care nu este o personalitate scindata in ea insa§i, ci, dimpotriva, o personalitate care poate accesa diverse moduri de a fi, tocmai pentru ca este mai presus de ele, ca una care le-a inmagazinat organic. Iar §tefan Iordache este unui dintre preagenialii actori romani, care nu poate fi catalogati intr-un fel, tocmai pentru ca nu po^i sa il vezi doar al unui personaj pe care 1-a realizat, ci el este al tuturor personaj elor la un loc. §tefan Iordache a fost o planeta, o lume care s-a dus impreuna cu el §i care nu mai poate fi recuperata. Cand mor oamenii de geniu §i Sfintii lumii, ei, tot ceea ce inseamna ei se translateaza impreuna cu ei §i ramanem mai goi, mai singuri, mai neexplica^i... pentru ca ei ne explicau cine suntem in ample moduri. Ieri, azi, maine...sunt trist. Sunt trist pentru ca, aidoma lui 1 dS Mitica Popescu , mi-am pierdut un prieten cu care nu am discutat niciodata verbal... dar cu care am avut lungi dialoguri de in^elegere reciproca. Sunt trist pentru ca §tiu ce inseamna moartea lui. Moartea lui, a lui Florin Piersic149, a Maei Morgenstern150, a Oanei Pellea151, a Emiliei Popescu152 etc. inseamna §i va insemna pentru teatrul §i cultura romana - avansand in mod realist lucrurile, chiar daca dureros - apusurile unor lumi interioare unice, lasand goluri de neumplut in urma lor. Via^a Lui §tefan Iordache , ca §i moartea sa, ne inva^a ca valoarea ^i-o da munca, aspira^iile imense, gratia cu care traie§ti, prietenii pe care ii cucere§ti cu ceea ce e§ti, patrimoniul spiritual pe care il la§i posterita^ii. 148 Un interviu al sau: http://www.gandul.info/news/mitica-popescu-e-jenanta-societatea- romaneasca-prin-lupta-ei-pentru-nimicuri-4246666. 149 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 150 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maia_Morgenstern. 151 Idem: http://www.oanapellea.com/. 152 Idem: http://www.bulandra.ro/ro/biografii/emilia_popescu.htm. 153 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Iordache. 115 §i, poate, ca eel mai important lucru invafat de cdtre noi de la Maestrul §tefan Iordache, a fast acela de a indrdzni sd admiri pe oamenii de geniu ai lumii. Acest a indrdzni sd admiri inseamna lucrul pe care 1-a facut pentru mine personal, fapt pentru care ii suntem recunoscatori toata via^a. Dumnezeu sa va ierte, Maestre §tefan Iordache §i sa va rasplateasca pe masura admira^iei pe care v-o purtam! 116 Crin Antonescu: un om al maturitalii politice interviu-cu-crin-antonescu ttt Preluare de la Victor Ciutacu. *** Cu o saptamana in urma154, o domni§oara atenta §i sensibila, m-a solicitat pentru un sondaj de opinie §i, printre multe alte intrebari, mi-a cerut sa. dau nume de politicieni in care am incredere §i sa §i motivez pentru ce fac acest lucru. La primirea intrebarii am avut doar doua nume pe limba: Sorin Oprescu si Crin Antonescu. §i, pe amandoi i-am crezut §i ii cred capabili sa ma reprezinte, pentru ca mi-au ca§tigat increderea ca persoane. . .§i nu pentru coloratura lor politica. Pe Prof. Dr. Sorin Oprescu155 l-am cunoscut prin intermedierea televizorului. Pe Prof. George Crin Lauren^iu Antonescu156 l-am cunoscut prin prisma vecinatatii. Insa nu mi-am exprimat niciodata admira^ia pentru dumnealui, ci raporturile dintre noi au ramas la stadiul de saluturi amiabile, de vecinatate. Pentru ca nu am obiceiul de a ma autopropune [§i cu acest obicei am pierdut multe in via^a!] nu am indraznit niciodata sa imi exprim nici admira^ia, dar nici compasiunea, atunci, cand am aflat, ca so^ia sa...se sinucisese. Insa am facut rugaciune de pomenire pentru dumneaei, cand am vazut ca, intr-o sambata diminea^a, domnul deputat, cu un grup de 5-6 persoane apropiate, plecau spre Biserica pentru a-i face pomenirea de 9 zile. . .§i, cand ne-am intalnit pe strada sau in fa^a blocului, i-am aratat, prin fa^a mea, ca sunt aproape de dumnealui, ca §tiu ce s-a intamplat §i ca regret acest lucru. 154 Articol din 15 noiembrie 2008. 155 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu. 156 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Crin_Antonescu. 117 §i cred ca a in^eles mesajul meu...§i a zambit dureros. Altadata, intalnindu-ne inopinat, acest lucru s-a repetat §i amandoi ne bucuram sa ne aratam respectul reciproc. Insa cu fiica dumnealui §i cu bunica [nu §tiu daca e mama sa sau soacra sa] ne intalnim adesea, trecem unii pe langa al^ii, ne intalnim la cumparaturi sau in pare §i vad, in mod constant, modul cum bunica incearca sa fie §i o buna mama pentru nepoata ei. Iar nepoata este de o delicate^e rani, ascultatoare, cu o gra^ie aparte cand se joaca §i poetica in fiin^a ei, pentru ca se vede ca sufera dar, in acela§i timp, traie§te bucuriile unei copilarii stinghere, de apartament bucure§tean. Interviul pe care 1-a postat Victor Ciutacu astazi m-a facut sa fiu confesiv §i sa spun aceste lucruri §i nu imi pare rau. E placut §i reconfortant sa scrii despre oameni pe care ii stimezi §i ii iube§ti, care ni sunt dragi in mod dezinteresat. Da, Crin Antonescu e un om al delicate^ii §i al bunului simk care traie§te potrivit demnita^ii sale dar care nu abuza de ea. Traie§te la modul comun §i nu uita cine este. Adica pozi^ia sa sociala nu i-a erodat principialitatea §i tocmai acest lucru e eel mai stimabil pentru mine. Cred ca Prof. Crin Antonescu m-a inva^at ca politica poate avea §i delicate^e §i ca zambetul lucid e un mod prin care po^i descre^i frun^i reci, necomunicative. §i asta, pentru ca omul vazut la televizor s-a imbinat in mintea mea cu omul intdlnit pe strada §i tocmai de aceea am vorbit de o principialitate continud in via^a sa. Acesta nu e un mesaj electoral! Dar este, cu siguran^a, o marturie despre un om, care §i-a capatat o maturitate politica §i umana de care avem nevoie. 118 Darul bunului simf sau despre Otlodor-ul lui Mircea Petru Suciu A 1 C*7 1 CO In autocarul care ne ducea spre Pasarea , la inmormantarea d-lui Silvestri159, printre scriitorii - to^i, cu mult mai in varsta decat mine - cu care am facut cunostint.a, a fost si domnul Mircea Petru Suciu160. Nu stiam de dumnealui...nimic pana atunci. Am vorbit diverse lucruri, am stat la masa unul langa altul si...dumnealui ne-a cerut adresa ca sa ne trimita romanul sau Otlodor, in trei volume... drept cadou din partea sa. I-am dat tot ceea ce ne-a cerut... pentru ca intrezarisem in dumnealui distinc^ia omului profund, semnul omului atent la cuvinte, dar si atent la...zambete. Zambetul sau m-a cucerit din prima: un zambet calm, incet, care sus^ine conversa^ia...si nu incearca sa o disipeze. Nu am mai intalnit, de ceva ani incoace. . .un zambet si o fa^a de om, care sa se ritmeze atat de bine cu cuvintele pe care le rosteste. §i, mi-am dorit, ca intui^ia mea. . .sa fie veridica. Articol scris pe data de 9 decembrie 2009. 158 Sf. Manastire Pasarea de langa Bucuresti: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Pas%C4%83rea. 159 Artur Silvestri: http://ro.wikipedia.org/wiki/Artur_Silvestri. 160 Un fragment din roman: http://viatadepretutindeni.wordpress.com/prietenii- nostriscriitorii-din-romania/proza/mircea-petru-suciu-%E2%80%9Ecantece-si-voie-buna- tovarasi%E2%80%9C-i/. 119 De ce? De multe ori mizez pe oameni, cred in ei mai mult decat se incred acestia in ei insisi. . .§i apoi raman dezamagit. Raman dezamagit de neputin^a lor de a nu putea sa se dezbare de badaranie, nici atunci cand le dai toate motivele ca esti... seriozitatea la ea acasa. §i ma bucur ca dumnealui mi-a confirmat intui^ia vizavi de profundul sau caracter, de suavul sau bun sim^. . . Astazi am primit confirmarea pentru colet, am ridicat coletul...si, de vreo doua ore nu imi pot astampara bucuria si hazul, ca in Mircea Petru Suciu161 am intalnit...un Marin Preda162 al Transilvaniei. Am citit numai 17 pagini din primul volum...dar mi-au fost indeajuns ca sa vad, ca stau in mana cu o carte fenomenala, cu un monument de limba romana, cu atata spirit si cu atata. . .arhaism dezgropat din uitare. Cuvintele de fa^a sunt o reveren^a fa^a de omul de litere aflat la senectute, pentru ca a dovedit multa aplecare constiincioasa fa^a de tinere^ea mea. §i, cand un om albit de ani face asemnea gesturi de incredere fa^a de mine sunt extrem de impresionat, pentru ca dovedeste faptul, ca anii n-au trecut degeaba. Pentru ca stiu ca acest articol va fi citit de oameni care ii sunt prieteni. . .ii rugam sa transmita mesajul nostru de mul^umire fa^a de dumnealui, inainte ca noi sa il intalnim si sa ne exprimam gratitudinea fa^a de gestul sau. 161 Din pacate, nu am gasit la nivel online nicio fotografie sau o biografie a autorului, caruia ii omagiem caracterul si bunul simt. 162 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda. 120 Oameni care nu mor niciodata .163 Un muncitor...autodidact rar de care ma leaga sentimente vii, autentice...dincolo de posteritatea sa. Fara carte prea multa...si dintr-o familei sarmana, scapatata...ajunge sa lucreze mai mul^i ani in fabrica de ulei de la Rosiorii de Vede164, pentru ca, in ultimii ani de via^a sa munceasca in subteran, la mina, in Petrila165. Muncea munca grea...insa, dupa ce isi termina treaba si acasa...citea multa proza. Diverse romane. Nu mai {in minte Articol scris pe data de 12 februarie 2009. Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede. Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrila. 121 cc.Insa cred ca pe la vreo 4-5 ani de la el am auzit de existen^a lui Marin Preda. Cred ca mi-a si citit ceva. Finul Mihai Stoica a fost omul care m-a inva^at, pentru prima data, ce inseamna sa. . .simii cartea. Nu sa o citesti, ci sa i^i palpite in inima, sa o citesti ca pe o fiin^a vie. Citea car^i cu o virilitate greu de exprimat. Un om cu maini mari, lovite, grele...lua cartea in maini cu o seriozitate iesita din comun...si statea ore intregi cufundat in ea. Dupa ce citea era extrem de practic.Insa atunci, cand citea, parea sa nu auda nimic. Iar eu eram fascinat ca cineva se poate concentra atat de mult la ce spune in carte, incat, se pare, ca am intuit, in mod instinctiv, cat de grava e taina aceasta a cititului. Peste pu^in timp eu eram omul care inva^a sa citeasca si sa scrie de la gradinrfa. . .pentru ca sa citesc. Insa mi-am dat seama ca cititul nu te face si nu trebuie sa te faca un om inactiv, daca el, era atat de energic si de contemplativ in acelasi timp, fara ca aceste doua lucruri sa se bata cap in cap. Tot datorita fmului Mihai am prins drag de apa si de prins peste, insa nu am inva^at niciodata sa mot... si acum, cu atat mai mult, nu as vrea sa mai fac acest lucru. Mi s-a parut inotul ceva nefiresc pentru om, pentru ca aveam impresia ca, datorita lui, ma transform in. . .peste. Nu imi placea sa ma vad in apa... insa imi placea si imi place apa ca sa o pot contempla, pentru multa via^a care este in ea. El prindea peste cu mana si nu cu undi^a. Intra sub malul apei, sub radina166 dupa peste, nu ii era frica de serpi, se ducea la prins raci si la gasit scoici...si, mai ales, era un specialist desavarsit la preparat raci. Primii raci fier^i, de culoare aprinsa, mirosind peste inchipuire. . .i-am vazut la el pe masa. Pe mine ma prindeau tot timpul in clesti, nu prea in^elegeam cum sa mint scoicile ca sa se deschisa...doream sa prind pesti si raci si sa gasesc scoici dar mi-era mila sa le mancam. Nu suportam sa le omoram. Insa el mi-a explicat ca noi trebuie sa le mancam... chiar daca ne este mila de ele; ca si lui ii e mila de ele. . .dar ca nu avem ce face... I-am dat dreptate: nu aveam ce face, pentru ca §i noua ne erafoame. 166 Cf. http://dexonline.ro/search.php?cuv=radin%C4%83, radina = loc de sub mai, scobit, unde se aduna pestii. 122 El imi arunca pe§tii iar eu faceam o groapa in nisip, puneam apa in ea §i ii pastram acolo, vii. Pentru ca nu se in^elegea deloc cu mine trebuia sa mergem cu vadra plina de apa, pentru ca pe§tii sa nu moara pana acasa. Insa lui ii placea sa imi faca toate gusturile §i, mai ales, sa imi explice ceea ce ma interesa pe mine... pentru ca §tia ca pe mine se poate baza §i ca in^eleg tot ceea ce el dorea sa imi transmits. Nu mai §tiu de unde am facut rost de un iepurc.Insa eu nu §tiam ca iepurii stau in cu§ca. . .I-am dat drumul prin curte §i a inceput sa manance varza §i joardele de la vi^a de vie. Pentru ca mamaia sa nu ma bata...m-a ajutat sa prind iepurele buclucas. §i. . .el mi-a aratat cum trebuie sa ii construim ghereta / casa unde sa doarma. 123 In vreo ora-doua mi-a facut casa pentru iepure... insa iepurele nu prea vrea sa stea in cusca aia, pentru ca se sim^ea stingher. Insa, si dupa ce a murit finul Mihai. . .ghereta a ramas ca o amintire barbatoasa, facuta de mainile lui muncitoare si de inima lui extrem de prietenoasa, dintr-o nevoie copilaroasa ca a mea, care nu aveam locuin^a pentru iepure. Desi putea si trebuia sa faca o lucrare de mantuiala, nesolida, el s-a apucat sa faca o lucrare artistica... pentru un iepure, care, si asa, stia ca o sa moara maine-poimaine... pentru ca eu imi gaseam mereu alte gusturi, alte jocuri, alte proiecte. In toata copilarirea mea cu finul Mihai nu am in^eles nimic indecent, nimic nelalocul lui. Primele dracuituri si injuraturi, paradoxal, le-am inva^at de la colegii mei de joaca, care erau niste natantoi invidiosi, buni numai de glume tampite. Niciodata nu am vazut si auzit la el lucruri indecente...Subliniez acest lucru, pentru ca stia ca trebuie sa fie foarte atent cu simplitatea mea, cu curiozitatea mea, cu navalnica mea pasiune pentru lucruri noi, pentru experience noi. In fotografia aceasta era cu mine la balci si ne-am dus la fotograf. Nu mai stiu nimic despre circumstan^ele momentului. Mi-a placut mult sa revad aceasta fotografie, pentru ca exprima o candoare autentica, fiindca fmul Mihai si-a dorit intotdeauna un baiat si nu 1-a avut niciodata cu fma Tudora. Cand fotograful ne-a imortalizat pe amandoi - cred ca e singura pe care o mai am cu el - a prins, de minune, atat bucuria lui pentru mine, paternitatea lui reala pentru mine cat si sfiiciunea si cumin^enia vie^ii mele, care, sunt tot la fel de vii in fiin^a mea si acum. Binein^eles, ca nu le pot arata, ca si pe alte stari, ca pe niste carfi deschise. . .tuturor. Cred ca un fald mare al smereniei e acela de a nu te prezenta cu sincerita^ile tale tulburatoarc.sub lumina rampei. Cand aceste lucruri se produc...sfhn;enia / frumuse^ea devin teatrale. §i sunt admirabil de dezgustatoare. . . Un barbat de o frumuse^e puternica...langa un copil de o candoare fermecatoare. Tocmai asta il uimea pe el la mine: candoarea cu care il ascultam, cu care ii puneam intrebari, cu care il ascultam, cu care ma lasam condus fara sa o fac pe prostu' sau pe sonatu', pentru ca imi displacea pro fund - ca si acum - ca cineva sa isi bata capul cu mine si eu sa nu fiu cu totul atent la ceea ce imi spune el si la ceea ce vrea el de la mine. 124 Intr-o iarna, fina se certase, habar aveam de ce, cu mamaia §i nu mai m-a lasat sa vorbesc cu el. Pe fmul Mihai il durea mult acest lucru, ca §i pe mine. Pe mine nu ma interesa cearta lor, a§a ca m-am dus, langa gard [ei stateau in fundul cur^ii noastre] ca sa vad cum taia porcul. Noi nu aveam pore in acel an, nu ma interesa sa mananc carne. . .dar, ca intotdeauna, abia a§teptam sa mananc §orici. Imi era o mila teribila pentru proc. . .dar §i o pofta nesatula pentru §orici cu sare, smuls direct de pe porcul, care era parlit cu paie. Cand m-a vazut privindu-i printre gard. . .i-au dat lacrimile. A certat-o pe nevasta lui nu §tiu pentru ce - probabil dorea ca sa nu ma bage in seama - §i a venit la mine la gard, m-a ridicat cu mainile pe deasupra micului gard de sarma, dintre cele doua cur^i §i m-a pus pe pore, pe porcul curat colilie...care abia fusese taiat §i m-a uns pe frunte §i pe nas cu sangele cald al animalului... Stai aid, cu mine, Doruleiule tata, si nu te uita lafemeile astea! Ca barbat trebuie sa ai minte si sa stii ce e bine safacil: asta am in^eles eu din gesturile §i cuvintele lui. Acesta a fost primul exemplu major de discernamant din via^a mea §i, ulterior, exemple de discernamant, din pacate, am primit numai de la barba^i, cat §i exemple admirabile de tandre^e duhovniceasca. Pentru ca eram un copil premiant...tataie Marin mi-a luat, intr-un an, acordeon...intr-un alt an chitara, o ditamai chitara de la Reghin . . . Insa mi-a displacut profund meseria de . . . lautar. Binein^eles, muzica nu inseamna numai lautarie §i la aceste instrumente se pot canta multe lucruri. Insa am in^eles ca muzica instrumentala nu este o exprimare umana genuina ca glasul...fapt pentru care nu am vrut sa cant fals... din instrumente. Le-am primit... §i nu am inva^at niciodata sa cant la ele. §i, finul Mihai, cand am capatat eu chitara, pe la 8-9 ani, tocmai tragea sa moara. Mi-a ascultat zdranganiturile cu o pace rani, de§i, i§i ^inea ma^ele in chimir168, ca sa nu ii cada, pentru ca i se sparsese firul de la operate. Era in agonie, intr-o lupta teribila, pe care, culmea, atunci nu am nrfeles-o deloc. A doua zi, daca nu ma in§el, a fost luat la spital, a murit la spital. ..§i cand 1-a adus acasa am fost terifiat, pentru ca prietenul meu, datorita caldurii, avea viermi in nas, pe care fina incerca sa ii mascheze cu vata. 167 Din cele clasice, de aici: http://www.hora.ro/pages/guitars_ro.htm. 168 Un brau lat, care ii strangea pantecele. 125 Am sarit de la o mare tandre^e la o mare...teama §i la o apasatoare singuratate. Moartea a devenit un gol teribil in fiin^a mea. Atunci am in^eles zadarnicia trupului, a existen^ei...dar §i faptul, ca oamenii nu mor niciodata. §i acum, cand il evoc, il evoc ca pe un om viu, pentru care ma rog mereu, pentru ca e tot prietenul meu, e tot omul pe care il iubesc, un om fundamental din via^a mea, intr-un anume fel un parinte, intr-un anume fel un initiator al meu in cultura, intr-un anume fel un model de bdrbat de care ma simt mandru. El este printre rarii oameni din via^a mea pentru care cuvantul dat a fost mai presus de orice. La el cuvantul dat era mai presus de datorie. De la el am inva^at punctualitatea, de§i, pentru unii, s-ar parea ca copiii de 5-6 ani nu §tiu ce e aia. . .punctualitate §i ascultare. Cu el ma sim^eam, deopotriva, in timpuri stravechi, in campanii militare, departe, in expedrfii de cercetare a faunei sau intr-o realitate, care nu cuno§tea greul. El aplana greul, facea tot greul §i mie mi se parea greul extrem de u§or, pentru ca el dadea fiecarei clipei alura ca totul se poate, ca totul e frumos §i prea pu^in greu. Cred ca la un moment dat am mai scris la nivel online despre finul Mihai. Acum mi-am dat seama. §i despre careful lui eel mare, care a murit de dorul lui, atunci cand a murit... despre Tnica. Ma simt bine, bine de tot ca am vorbit despre el. Ma bucur foarte mult ca am gasit aceasta fotografie, care m-a facut sa ma in^eleg §i mai mult; sa ma reamintesc. Da, e o mare fericire sa fii contemporan cu oameni incatalogabili...§i e o minune de fericire sa fii intimul lor! Fiin^a mea e formata din aceste intalniri mai mult decat providen^iale cu oameni speciali. Ma simt dator sa vorbesc despre ei...§i, cu siguran^a, despre unii dintre ei voi vorbi atat de mult, pana cand mul^i le vor in^elege foarte bine unicitatea. 126 Sunt personal ...de aceea merg cu personalul Am fost la mamaia169 pentru ca sa o spovedesc §i sa o imparta§esc170, acum, la intrarea in post171...binein^eles cu personalul. Personalul e personal... pentru ca sa ai timp sa legi rela^ii personale. Pana ajungi la destina^ie te legi la o vorba, mai auzi o relatare reala de via^a, mai sesizezi cum sta romanul cu via^a. Ora diminetii: Bucure§ti Basarab - Ro§iori Nord. Te urci din mers, ocupi loc daca apuci, oamenii se intoc de la paza de noapte sau de la copii §i cam to^i sunt somnoro§i. Se vand ziare nevandute, semin^e, ciocolata cu sau fara expirare, ciorapi, §ervetele parfumate, se citesc ziare ieftine, omul mai i§i da drumul la vorba sau la telefonul mobil, care a devenit megafon portabil. . .Te sim^i bine, de. . . Franturile de vorbe devin discu^ii. De la vinderea porcului la o vorbire in Spania, de la nenorocijii de guvernanji la criza, de la cum a murit Stan a lui Cicondel, in timp ce bea o bere §i i-au pus lumanarile...la faptul ca n-ai bilet §i vine supracontrolul. . .vorbele sunt vorbe §i romanii sunt romani. Din tot vagonul. . .se pare ca un sfert aveam bilet §i alte trei sferturi nu avea. Oamenii veneau din spate in fa^a...ca sa nu dea bani la.... nasi. De ce controlorii se numesc.rtfl^'?! Pentru ca Floarea Piciorus. 170 Articol scris pe data de 24 februarie 2009. 171 E vorba de Postul Mare. 127 fmii vin la na§i cu...ceva in mana...§i de aceea romanul ii nume§te pe controlori na§i. . .pentru ca nu iau bilet ci le dau banu' in mana. Lumea picote§te...diminea^a. Stam infofolni pentru ca e frig. Degerasem o jumatate de ora pe peron...§i mi s-a tras cu raceala. Insa toata lumea era cam murdara pe ghete §i cizme...numai tanara profesoara, navetista, care a coborat la a treia sta^ie sau la a patra, nu avea nici pic de murdarie pe cizmele ei impecabile, de un alb alb §i, tot la fel, nici pe geanta ei ro§ie. . .dar ii era frig. . . §i era morocanoasa. Am avut o uluire frumosa. M-am gandit: O, daca ar fi curatd §i la suflet cape cizme, ce bine arfi?! §i asta mi-am dorit- o §i mie... La intoarcere...m-a uluit, in primul rand, verdele ultra intens al pulovarului unei doamne, care a urcat cu so^ul ei de la stasia Atdrnaii, prima dupa Ro§iori. Ma uitam la pulovar...§i la graul de afara, de pe camp. Graul era cam ingalbenit, pentru ca nu a avut prea multa zapada...dar verdele de pe ea era atat de frumos, incat nu cred ca am vazut vreun verde mai frumos vreodata. Am venit acasa §i am cautat acest verde in tablourile mele §i 1-am gasit doar in unul, foarte concentrat §i...intr-o mica por^iune. Mi-ar fi placut la culme sa o pictez pe aceasta doamna tanara, care nu cred sa fi avut mai mult de 26 de ani...numai pentru verdele acesta uluitor de bine ales. Dupa un alb ultrastralucitor, un verde. . .fara cuvinte. In gara la Ro§iori am intrat in discu^ie cu un om pe care il vazusem ca era suferind. Cand vede ca sunt disponibil pentru el imi spune ca a pa^it o mare dandana de curand: o scula electrica i-a retezat mana stanga. . .§i mi-a aratat cusatura facuta la un spital bucure§tean. Nea Vasile §i-a ^inut tot drumul mana, cu durere, intr-un fular. . .pentru ca il junghia la caldura. Ne povestim franturi de existen^a romaneasca. Vorbim frumos. Un om muncitor, care toata via^a a muncit §i nu s-a dat inapoi. Imi reaminte§te despre cum se facea schimbul trei, de noapte, pe timpul comunismului, de cum arata Bucure§tiul altadata, despre cutremurul din 90... Imi da detalii despre saracia bucure§teana actuala, care e saracie lucie in casele sarace. Cand vine vorba sa imi vorbeasca despre rela^ia lui cu medicii... imi spune ca nu i-au cerut niciun ban ca sa ii puna mana la loc. . .dar el le-a dat 650 de lei ca a§a a vrut. 128 Altadata a mai avut probleme cu spitalul. . .§i nu i-au primit banii. Dar, cand a auzit ca vrea sa ii aduca oua §i vin de la ^ara. . .medicul a acceptat. Am mers impreuna pana la metrou. Cand sa intru in metrou mi-am dat seama ca trebuie sa imi cumpar cartela. Insa Nea Vasile nu m-a lasat in ruptul capului pana nu am intrat, amandoi, pe cartela lui. Un om la vreo 50-60 de ani, mic de statura, imbracat saracacios §i suferind, mi se pleaca la plecare, imi saruta mana, il binecuvintez...§i se bucura ca a avut cu cine sa discute §i ca m-a bagat la metrou pe banii lui. S-a bucurat la culme ca am acceptat sa ma bagepe banii lui - subliniez asta - la metrou. A§a ca sunt personal... §i merg cu personalul, pentru ca imi plac oamenii personali . . .§i doresc sa aflu pulsul lor, al vie^ii lor. Concluzia mersului cu personalul: un alb impecabil la o profesoara navetista tanara, un verde de la o tanara doamna §i un bun sim{ foarte generos de la un om in varsta, care §tie §i ce e munca §i ce e bunul sim^. Merita sa conversezi cu oamenii...din personal, pentru ca sunt personam Unii dintre ei, desigur! . . . 129 Gustul ingratitudinii vs bunul simf al recuno§tintei 1977, cununia civila aparinfilor mei ■in Barbatul in varsta cu palarie = bunicul care m-a crescut 173 Femeia cu flori = mama mea 174 Barbatul tanar cu palarie = tatal meu 175 mamei Femeia in varsta din dreapta imaginii = bunica din partea •176 A 1 *7*7 In^eleg de ce oamenii se smintesc : fiindca sunt torpila^i, pe nepusa masa, direct in sinceritatea inimii lor. §i sunt torpila^i la nivel inalt, de oameni in care cred, pe care ii iubesc. . . Omul, oricat de meschin sau de copil ar fi, are un punct dureros...in care nu trebuie sa il atingi. Nu e uman sa il atingi! Dumnezeu nu lasa nerazbunata aceasta sminteala! De aceea, am inva^at, pas cu pas, amaraciunea a...ceea ce inseamna sa nu fii La primaria din localitatea Scrioastea, jud. Teleorman. Marin Piciorus. 1 Joiana Piciorus. Octavian Comeliu Piciorus. 1 Aurora Mecu, din localitatea Seaca, jud. Olt. Articol din data de 26 martie 2009. 130 om, ci bruta. §tiu ce inseamna sa nu l\\ dea nimeni nicio sansa. . .si totusi, Dumnezeu, sa \\\ faca parte. De unde stiu? Simplu! Prin aceste randuri subliniez de ce nu sunt trecu^i in CV-ul meu . . .proprii mei paring. De-a lungul timpului, mai murfi oameni grosi la inima...au presupus ca sunt... bastard119. O, nu, nu sunt bastard!. .Si, daca as fi fost. . .poate ar fi fost mai simplu! Parnuii mei traiesc, insa nu le plac.copiii si, mai ales, popiil De aceea am considerat ca inca nu ma pot legitima cu oameni. ..care nu ma vor. 1 80 Cutremurul din 4 martie 1977 a insemnat, pentru mine, personal... un eveniment...al izbavirii. Mama, impreuna cu o asistenta181, in mod ilegalist...vroia ca sa ma avorteze in acea zi, pentru ca sa nu isi pateze...rochia de mireasa. Tocmai se pregateau... §i cutremurul a inceput chiar atunci, cand ele doreau sa produca avortul. . .intr-o curte vecina. . .si s-au inspaimantat. Cutremurul a insemnat... minunea vie^ii mele, minune care pe al^ii i-a omorat iar pe mine m-a facut viu! Cand s-a intors 1 89 acasa, pentru ca totul sa ii fie clar ...toate lucrurile ei cazusera din sifonier...si se imprastiasera pe jos. Numai ale ei! Nu a mai indraznit sa ma avorteze... insa a ^inut un regim de via^a ca sa devin. . .rahitic si sa mor prematur. Insa, cu tot efortul ei de a ma omori...m-am nascut bine, paradoxal, pentru ca Dumnezeu m-a dorit. Dar, la doua saptamani dupa nastere...m-a lasat la bunicii mei, fara lapte si a plecat la mama ei. . .in urma unei cer^i cu tatal meu. 1 81 Bunicul meu... s-a pomenit cu mine, care eram de dimensiunea unei linguri (mi-a tot repetat acest lucru, cu lacrimi in ochi, pana a murit), mort de foame si singur. La doua noaptea. . .o vecina mulgea vaca184. . .ca sa imi dea sa mananc. Era primul dintre strainii. . .care aveau sa ma imbra^iseze. De aceea, cand am inceput sa scriu literatura, pseudonimul meu, Dorin Streinu185, era, de fapt, o marca personala dar, in 178 De la nivel online. 179 Anumiti credinciosi baptisti romani au tras...aceasta concluzie, cand au vazut ca nu imi tree, in CV, numele parintilor mei. 180 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977. 181 Care locuia la Alexandria, si care venise la soacra ei. 182 Pentru ca sa inteleaga raul pe care mi-1 facea. 183 Marin Piciorus. 184 Nu mai stiu cum o chema pe femeie, dar era mama unui tractorist, pentru ca tataie era seful sectiei de tractoare din comuna si acela era subordonatul lui. 185 A se vedea, la nivel online, tagul: Am fost Dorin Streinu: http://bastrix.wordpress.com/category/am-fost-dorin-streinu/. 131 acela§i timp, §i o recuno§tin^a pentru mul^ii straini din via^a mea. . .care mi-au fost mai aproape decat. . .cei de aproape ai mei. Din acea noapte...bunicul meu §i-a jurat ca nu ma va mai da parkrfilor mei, acestor oameni iresponsabili §i reci, care au trait in aceea§i curte cu noi...dar intr-o indiferen^a greu de in^eles. . .chiar §i pentru mine. Bunica mea186 a devenit casnica... numai pentru ca sa ma creasca §i sa ma educe. Lor amandoi le datorez primii mei 20 de ani de via^a. . .pentru ca am trait cu ei §i am mancat din banii lor. Parin^ii mei §i-au vazut de via^a lor, §i-au folosit cum au vrut banii. . . iar eu am inva^at sa rabd, sa in^eleg. . . §i sa iert. Toata adolescen^a mea a fost o drama... vie. De aceea... mi-am jurat sa nu fiu nesimfit, rau, razbunator, alcoolic, curvar, indelicat etc., ca parin^ii mei. Tot acest travaliu al §colilor prin care am trecut §i toata crea^ia mea...e facuta cu ajutorul, preponderent, al strainilor...sJ nu al rudelor. Cei ai mei... dep arte au stat...§i se sileau cei ce cdutau sufletul meu... N-am in^eles niciodata cum po^i sa invidiezi sau sa ura§ti pe cine va... pentru ca face lucruri bune. Am ajuns la aceasta 1 87 varsta. . .am terminat studiile doctorale luna trecuta . . .am fost la bunica mea ca sa o vad. . .§i parin^ii mei nici nu s-au uitat la mine. E mai mult decat incredibil...insa nu pot sa imi inva^ mama §i tatal ca sa ma iubeasca! Am suferit enorm...ca nu am avut iubirea lor...pana cand durerea mi s-a cauterizat...§i harul lui Dumnezeu m-a dezlipit de acea durere sfredelitoare. E pentru prima oara cand vorbesc, in mod public, despre aceste lucruri, deloc frumoase, deloc atragatoare, deloc u§or de zis. De ce? Pentru ca sa observam cu totii...cat de rau e sa te compor^i in acest fel, cat de dezumanizant e. Ii am pe parnuii mei, pe rudele mele care nu ma vad...§i nu ma vor, pentru ca am intrecut pe to^i din neamul meu in cunoa§tere si elegan^a §i nu pot sa suporte aceste lucruri... zilnic in rugaciunile mele. Sufar zilnic pentru ei. Plang pentru ei...Ma zbucium...Insa nu po^i sa faci nimic, nimic impotriva voin^ei oamenilor! Neamul meu m-a inva^at, pas cu pas, ca nu po^i sa iube§ti cu for^a, ca nu e§ti respectat pentru ca e§ti un om al lui Dumnezeu, ca nu valorezi nimic... daca nu e§ti grotesc sau...daca excelezi, daca intreci, daca dai lec^ii prin propria ta prezen|a. Insa eu nu vreau sa in^eleg aceast lecfie intoarsa. Nu vreau sa accept... ca bunul sim^, binele, cura^ia, sfin^enia, 186 Floarea Piciorus. 187 Pe 19februarie'2009. 132 de§teptaciunea sunt ni§te pagube...§i nu ni§te valori fundamentale. Traiesc o singuratate teribila din partea acelora care m-au nascut...§i a acelora care ar fi trebuit sa ma iubeasca, macar a§a, trupe§te, prin intermediul sangelui comun. De aceea, cu demonii smintelii...sunt in razboi de la varsta de 6-7 ani, cu ace§ti demoni, care l\\ spun sa la§i binele la o parte, sa nu mai fii cinstit. ..§i sa te faci o bruta...care sa ii calare§ti pe cei mai pro§ti decat tine. Ma trezesc §i ma culc. . .cu acest satanism injur: cu ranjetul demonilor care vor sa clachez, sa ma pierd...in rele. O, §i e atat de u§or sa fii satanist. . .dar atat de greu sa rezi§ti, pas cu pas, intr- o lume duplicitara, avida numai dupa bani §i dupa imagine decupata de context! Insa mesajul meu...e sa va iubrfi parin^ii §i sa ii respecta^i, chiar daca nu va vor sau chiar daca nu §tiu sa va arate iubirea lor, mai mica sau mai mare! Sa-i iubrfi tocmai in pofida faptului ca nu va vor, ca nu sunt aten^i la voi. . .ca va invidiaza. Toata aceasta durere, acest munte de durere din inima mea nu a fost in van. Eu am scos din el aur...iar ei foe! Acum, am in^eles de la bunica mea, ca nu §tiu cum sa faca ca sa vorbeasca cumine... Insa ce sa vorbim...dupa 31 de ani? Habar am ce se mai poate vorbi...Nu pot sa ii iubesc trupe§te, ca de la fiu la parinte. . .pentru ca nu am primit o astfel de iubire. . . Nu pot inventa iubire! Iubirea se daruie, pentru ca sa se intoarca, inapoi, la tine! Ii iubesc duhovnice§te, cu iubirea lui Hristos, care vede §i in parinte §i in du§man §i in prieten... numai apropiafi. Sunt in stare ca sa ii spovedesc.ca §i pe bunica mea, cu toata aten^ia, daca ar renun^a la ateismul lor declarat, furibund. . .pentru ca eu reprezint pe preotul pe care ei nu il vor. Insa...trecutul nu poate fi §ters...§\ nici comprimatl Neiubirea, aceasta ingratitudinc.are nevoie de iertare. Imi cer scuze daca v-am intristat cu marturia mea publica... Doar vreo 3-4 in§i o §tiau pana la aceasta data, a§a, in toata nesavoarea ei. Astazi am trait o decep tie... care m-a intristat pro fund. . .§i, scriind aceste lucruri. . .mi-am plans durerea de doua ori. Nu da^i na§tere la copii, daca nu §ti^i sa ii iubi^i mai mult decat pe dv. in§iva! Nu va bate^i joe. . .de vlastarele lui Dumnezeu, pentru ca nu ve^i scapa nepedepsi^i! 133 Nu ii sminti^i pe cei mici sau pe cei sinceri cu dv., pentru ca va ve^i sataniza pas cu pas! Imi cer inca odata iertare... pentru ca v-am intristat, poate, cu durerea mea! 134 Omul care mi-a spus prima oara: „ ar fi bine sa facefi teza doctorala pe opera Sfdntului Simeon Noul Teolog" ~n Moartea dramatica a parintelui profesor Constantin Mihoc m-a luat iara§i pe nepregatite. Statura sa inalta §i calma imi staruie in minte de cateva ore, de cand am auzit vestea nea§teptata a mor^ii sale. De§i nu am mai avut ocazia sa discut cu dumnealui, clipele marcante, cand 1-am cunoscut intru catva, au fost acelea, cand in primul an de facilitate, am facut o lucrare despre vederea lui Dumnezeu la Sfantul Simeon Noul Teolog190. L-a impresionat faptul, ca un student, abia intrat pe bancile faculta^ii, venea cu un proiect, pe care l-a muncit in mod personal §i ca era apt sa discute despre probleme atat de profunde §i nelaindemana oricui. ' Articol din data de 5 august 2009. Mai multe fotografii cu sine: http ://images. google. ro/images?q=Constantin+Mihoc&oe=utf-8&client=firefox- a&rlz=l Rl GGGLen R03 56&um= 1 &ie=UTF- 8&ei=ZK04S6ezO6aknQOA2NzwDw&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum= 4&ved=0CCsQsAQwAw. 190 Am pastrat manuscrisul acelui articol, pe care inca nu 1-am editat la nivel online sau in vreo carte a mea. 135 De aceea mi-a spus sa pastrez textul §i sa ma gandesc serios, ca, pe viitor, sa fac munca de cercetare academica §i sa continui subiectul ca atare. Fara sa imi propun, cu ostenta^ie, alegerea subiectului, proiectul tezei mele doctorale a fost tot pe teologia simeoniana191...§i, se pare ca parintele profesor Constantin Mihoc a avut dreptate. A avut dreptate cand m-a incurajat sa fac ceva, la care nu ma gandisem nicio clipa mai inainte. Un astfel de indemn a fost benefic §i ii sunt recunoscator pentru el. Dumnezeu sa va odihneasca in pace, parinte profesor Constantin §i va mul^umesc pentru cele pe care le-am inva^at de la Sfin^ia voastra! 191 Teza noastra doctorala se afla la nivel online si o puteti downloada, in mod gratuit, de aici: http://bastrix.wordpress.eom/2009/l 1/1 8/vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului- simeon-noul-teolog/. 136 Sa vezi si dincolo de ochi 1 Q9 Nici adormirea sa nu m-a luat pe asteptate. Exista, uneori, un fel de a muri...care ma lasa fara cuvinte. Tocmai de aceea nu am scris nimic, de cateva ore incoace, de cand am aflat vestea. Pentru ca nu ma pot obisnui usor cu moartea unora. . . Parintele Teofil, un alt Fericit al lui Dumnezeu, a plecat dintre noi cu un aer frumos, cu zambet teologic. Pentru ca prezenta sa printre noi a avut darul sa ne spuna, ca poti sa vezi dincolo de ochii stinsi, dincolo de pleoapele lasate, dincolo de tine. . .daca ai harul lui Dumnezeu drept ochi noi, duhovnicesti. Cand unii merg de-amboulea si cu ochi buni, cum sa nu fie o minune imensa, cand vezi pe un om fara ochi, ca merge sa 192 Articol scris pe data de 30 octombrie 2009. 137 predice peste tot, sa spovedeasca, ca citeste si scrie carti, concepe carti. . .si, mai are si zambet non-atotsiutor? L-am audiat de vreo doua-trei ori in direct, in sala. Nu am vorbit niciodata cu dumnealui, insa am auzit vorbe frumoase...dar si urate despre el. Insa eu nu ma uit la ceea ce se spune despre cineva... ci la ceea ce vad in cineva. Nu imi plac comentatorii care denigreaza si nici cei care umfla conturul unei persoane. . .ca sa devina, cu dinadinsul, personalitate. Personalitatea duhovniceasca nu este intruziva, adica nu se propune in mod barbar in viata ta...ci ea intra ca uleiul in candela si la fel si arde in tine. Persoana sa si cuvintele sale s-au 5 5 5 sedimentat in timp, desi nu cred sa fi vorbit vreodata despre el in mod public. Doar privat. . . Dumnezeiescul Teofil face parte din lumea lui, care nu e lumea mea...Face parte din romanismul primei parti de secol 20, are parfumul lui, modul lui de a pune problema...insa, de foarte multe ori am simtit caduce, improprii modurile cum punea problema, atat el cat si alti Dumnezeiesti Parinti ai Romaniei, care au adormit. . .sau o vor face in curand, ca asta e viata omului, fie el si Sfant... 5 Insa, cu toate ca era depasit de vreme in abordarea sa eclesiala si in cuvantarile sale (si toti suntem depdsiti, mai mult sau mai putin, atata timp cat lumea noastra, in care am trait, moarc.la un moment dat si nu o mai invie nimeni si vine... la 5 5 rand... lumea altora), tocmai asta m-a fascinat: ca imi vorbea despre lumea lui, care nu era lumea mea...dar care a imbogatit lumea mea. Femeia de la tara, de vreo 60-70 de ani, care vine la oras, dupa cum stiti, vine cu fusta ei si cu baticul ei de acum 30 de ani, pe care le-a imbracat, cand era ea tanara, cu modul ei de-a fi. Nu stie, eel mai adesea, cum se vorbeste la mobil, cum se foloseste 5 7 7 5 7 , un card bancar, cum se face chat... Lumea ei a inghetat undeva...si aceasta inadaptare continua la nou pe mine ma infioara, pentru ca e, eel mai adesea, voita. . . La fel erau si vorbele si modul lui de a face teologie si 5 5 O 5 modul lui de a vedea lumea: ramasesera in urma. Insa, cu toata aceasta ramanere in urma in domeniul surselor teologice si a raportarii la ele, a vorbelor, a cunoasterii pacatelor si a bunelor vremii noastre reale si nu imaginare . . .FarintelG Teofil avea ingenuitatea sa, frumusetea sa, copilarismul sau matur, sfintenia sa, experienta sa enorma...care te faceau sa treci peste micile neajunsuri aduse de varsta si de inadaptare. 138 Ceea ce m-a binedispus, ceea ce m-a umplut de har era seninatatea, jovialitatea si lejeritatea sa duhovniceasca de a disculta probleme grave, in doi timpi si trei miscari si cu un limbaj comun. Traia o Ortodoxie destinsa si nu crispata. Stia sa se faca iubit, apreciat, ascultat pana la sufocare...pentru ca spatiile unde el conferentia deveneau, deodata, mici. Era fenomenul frumos, minunat, care se dorea vazut. Era eel de la care se asteptau multe, impotriva sanatatii si a handicapului sau. Era eel care isi inregistra (cat imi placea asta!) cuvantarile, pentru ca sa le reasculte, sa le pasteze. . . Un om al curajului si al rezistibilitatii impotriva handicapului sau dobandit de vedere. Un om al muncii, cum nu sunt multi dintre cei tineri, de astazi. Un om al bunului simt, cu dragoste fata de Traditia Bisericii, cu dragoste fata de romani, cu dor pentru tineri, pentru a se darui prin cuvant si fapta altora. Nu, lucrurile nu tree neobservate, chiar daca, uneori, raman...neconsemnate! Faptele raman in oameni, formeaza oamenii. Ceea ce se face in ascuns, in taina se vede pe fata, pe trupul, in cuvantul, in carnea si in sufletul omului. Nimic nu ramane fara vedere! Ochii lui Dumnezeu privesc, iau seama, asculta indelung. Ochii lui Dumnezeu ne asculta indelung si urechile Sale ne vad indelung. Si iarasi: nu mi-am propus in aceasta seara ca sa va vorbesc despre el. Nu mi-am propus nimic. Dar harul vietii lui, care a ramas in mine si in multi altii, cu siguranta, m-a indemnat sa vorbesc si vorbesc cu placere, cu bucurie, cu candoare, pentru ca cuvintele izvorasc. . .si nu sunt trase de par. Necrologurile nesincere sunt precum copilul dus cu forta la gradinita. Ala nu vrea sa mearga...si bunica-sa sau mama-sa ii spun invatatoarei...ca nu a putut sa doarma toata noaptea de dorul gradinitei... Cam asa ramanem in oameni: ca un izvor de bucurie si de seninatate, de cuvinte frumoase, daca suntem o imagine plina, crestineasca, pro fund ortodoxa! Daca vrei sa fortezi lucrurile nu vei avea nimic. Dar daca te darui oamenilor, daca le misti inimile si mintile, daca le umplii gandurile si inima cu har, atunci harul lui Dumnezeu va vorbi despre tine in inimile altora. Dumnezeu sa te ierte, Parinte Teofile, si sa ne ierte, prin sfintele tale rugaciuni catre Domnul! Si iti multumesc frumos G 5 5 5 pentru candoarea de a ne fi aratat ca Ortodoxia e o viata cu mult umor serios, cu multa nevointa serioasa, cu multa curatie ~ i ? 5 ascetica, cu multa deschidere, adica cu fata omenoasa. Si abia e inceputul. . . 139 When You Are Born Again The day of October 3 1 is my birthday. . .and I reached at 32 years . After 4 years of literature and painting, after 100 or so books, after 15 years of theology, after 4 years of priesthood, after 4 years of blogging, in 32 years... I feel everything from the beginning, all in a student's life. Today I felt, that I was born again, or take to the top, because that life is a journey, that never ends, although you die. . . God taught me to appreciate life, because life means properly in which we saved. He taught me to respect life from the first moment of my life, because I was saved from death by an earthquake. An earthquake, earthquake in 1977, saved my life in order not to be aborted by my mother. Articol scris pe data de 31 octombrie 2009. Fotografia supra e facuta de doamna preoteasa, cu mine rugandu-ma la mormantul Fericitului Dumitru Staniloae, Parintele nostru. Langa mine e crucea sa si a sotiei sale... 140 Continuously and learned that life is pointless, if your life means a work that fulfills you. And my life is a job and a prayer, which I celebrate myself, make myself beautiful, beautiful man. Therefore today I am happy, fulfilled. . .but feel that I have to take one from beginning, I forget what I did and I concentrated on what to do. Without this fresh start everything I have done not make sense. Looking back and seeing the long line of miracles in my life. I see those who helped and those who I have avoided due to satanic or I was impaired. I see all sorts of people and great events in my life. This would have occurred, if not started. . .earthquake. In Romania, died in 1977, in that earthquake, many people value... But I was born when, at the end of October and early November, in an ambiguous atmosphere. I have lived until about 13 years into full communism, for class 8th to begin to teach democracy, because of the revolutionary events of 1989's Romania. The year 1989 marked my conversion to the Church's life, just because some young people, like me, who were dying in the streets, with flowers in their hands, because President Nicolae Ceau§escu, the communist dictator of that date. In 1989, in Bucharest, tank was passed over the young demonstrators, who had flowers in their hands. Their faith and their courage have passed since then in my heart, for which I thank them and pray for their salvation. Therefore I say that no one comes by chance on this earth, but each one is born with a purpose, a purpose that God wants. And I think my vocation is to be a servant of the Church, a priest and a writer of the Church, a theologian, to speak about the wonders of God in the life and history of the Church. I feel the same with all my being. Therefore I need, day by day, to do something more and more beautiful for me and for all together. And every day is an evocation of presence and work of God in our lives. His presence with us is that which makes us constantly changing life, to see our sins, we see errors, let us see our wickedness. . .but we while, to be others, to be His own. Write it here, I do not evoke my person, but evokes person of God and I thank and publicly, in the eyes of all for the wonders of my life. And our Church has, in its Liturgy, prayers for the blessings of God poured into our lives and encourages us 141 to thank His with heart size. It teaches us to thank and to enjoy front of God. And, if we live our lives before Him, all before Him and we should enjoy beautiful. I thank, my God, for all! I know, that I can not pray to Thee. But I know You know my heart and understand my joy for You and that only You are my joy completely. Your will be with me, my God, to know what to do with my life! This is the fulfillment of my, if I see what to do. Fill me of Thy glory and Thy eternal joy, that Yours is the Kingdom and power and glory of the Father and the Son, and Holy Spirit, now and ever and ever. Amen! 142 Intdlnirea cu Sfdntul Ierarh Spiridon sau despre seriozitatea asprimii duhovnicesti Nu, nu mai suport tipul de icoana renascentista, cum e aceasta194, care e o bataie de joe, o inlocuire a celei traditional ortodoxe! Insa, prin intermediul ei, 1-am intalnit prima data pe Sfantul Ierarh Spiridon195, pe la 7-8 ani. E o reproducere pe hartie, de prin anii '70-80 probabil...insa seriozitatea privirii sale de aici a devenit prima intalnire a mea cu asprimea vietii duhovnicesti. Harul lui Dumnezeu a lucrat in mine insa, prin aceasta icoana adanc desfigurata, antropocentrica, si mi-a dat sa simt ceva din profunzimea vietii Sfantului Spiridon. Nu stiam nimic despre el...decat aceasta privire. Si, se pare, ca aceasta privire, alaturi de alte priviri si intelegeri s-au constituit in fundamentul viitoarei mele convertiri. Aseara am cunoscut o femeie foarte speciala, profunda, misterioasa...si, in acelasi timp, foarte trista in sine. Tipul de om ' Articol scris pe data de 1 1 decembrie 2009. Mai multe date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Spiridon_al_Trimitundei. 143 care a crezut ca viata e o aventura... si aceasta aventura, acum, isi 5 5 ~ ~ 5 cere scadenta. 5 Si privind-o am inteles cat de usor e pentru o astfel de femeie trecuta prin viata si inca sub 50 de ani, invartita prin lumea artistilor, a politicienilor, a magnatilor de tot felul sa se converteasca. Doar cateva cuvinte. . . Trebuie sa ii spui acele trei vorbe, in ochi, direct, ca sa o faci sa se rascoleasca interior. . .sa geama dupa Dumnezeul ei. Tristetea profunda are nevoie de...realismul vietii duhovnicesti. Asta cautam cu totii! Cum sa II gasim pe Dumnezeul Cel viu, Care ne umple inima, Care ne tamaduieste viata, Care face ordine in viata noastra, care e vraiste. * 7 5 ~ 5 Doar cateva vorbe. . . Ma uit adesea la tinerii care cred ca II cauta pe Dumnezeu, care vin sa te-asculte, care se due la Manastiri, in pelerinaje. . .Dar ei nu-L cauta, in mod real, pe Dumnezeu, pentru ca sunt plini de ei si plini de viata in acelasi timp. Nu II cauta pe Dumnezeu pentru ca nu L-au pierdut de fapt. Ei cred ca nu stiu ce sa faca. . .dar, de fapt, ei niciodata nu au trecut prin drama renuntarii la ei insisi, la constiinta, la Dumnezeu, la tot. 55? 55? 1 Ei sunt ingenui in cautarea lor. . . si au tot. Oamenii storsi de viata insa, oamenii secatuiti de atata 55? 5 distractie, curvie, hule si depravare morala II cauta in mod real pe Dumnezeu, pentru ca ei nu-L mai au. Nu-L mai au ca tinerii prostuti, care cred ca nu stiu ce sa faca, cand, de fapt, ei nu vor sa ia taurul ascezei de coarne. . .si nu ca nu stiu ce sa faca. Stiu ce sa 5 5 5 faca. . .ca nu sunt baloti de paie, dar nu vor! De ce? Simplu! Pentru ei, viata lor le sta inainte...E lunga. Li se pare ca mai e timp si pentru Dumnezeu, pentru a-L iubi pe Dumnezeu mai aprins, dar se invata tantalai, efeminati in dragostea lor pentru El. Insa pentru unul care are nevoie de har ca de sange in vene, Dumnezeu e lucru serios si nu...plimbare, pelerinaj, convorbiri duhovnicesti. 5 Nu vorbi de funie in casa spanzuratului. Tot la fel, nu vorbi despre Dumnezeu si despre credinta, acolo unde acestea sunt cautate cu rafuieli interioare, cu zbucium, cu neliniste multa. Unii cred ca II au si nu II mai cauta si mor reci si goi sau 5 5 5 C calduti ca apa statuta, pe cand altii se zbuciuma in chip si fel, II cauta peste tot, II cauta si II vor si II nimeresc, tocmai cand credeau mai putin, pentru ca nu se cred posesorii Lui. Dictatorii, fariseii, puslamalele religioase, mentorii inchipuiti, ocultatorii credintei sunt cei care cred ca sunt pe picior 144 de egalitate cu Dumnezeu. Adica cred ca se trag de barba cu Dumnezeu, joaca zaruri cu El. Insa, pentru cei care credinta nu e o diploma, pe care sa o arati la toti, cu care sa te impaunezi, Dumnezeu e o somitate de seriozitate, de raspundere, de atentie si delicatete, de nu mai au timp sa se laude cu ea. M-a strapuns si a ramas in mine seriozitatea privirii si a vietii Sfantului Ierarh Spiridon. Aceasta a fost prima intelegere experimentala a relatiei sale cu mine. El m-a invatat privindu-ma prin icoana. Cand am citit viata lui, cand am sarutat Sfmtele sale Moaste am invatat si experimental alte lucruri, dar niciodata aceasta privire directa, complexa, profund serioasa, profund acaparatoare. Ceea ce m-a invatat direct prin icoana sa nu m-ai m-a invatat nimeni196. Icoana infra e o icoana traditional ortodoxa a Sfantului Ierarh Spiridon. De aceea puteti face comparatie intre aceasta si prima, cu care am inceput articolul. 145 Si aceasta privire directa si tipul de aceste experience directe si minunile si tot felul de intelegeri duhovnicesti traite in 5 5 5 C 5 relatia cu Sfintii nostri sunt date vii, reale ale Traditiei ortodoxe. 5 5 5 7 5 De aceea trebuie scrise, pastrate, sublimate, pentru ca altii sa stie ca, inaintea lor, aceste lucruri s-au mai petrecut si cu inaintasii lor si sa se bucure si sa fie incredintati de veridicitatea lor. 5 5 5 5 O privire cat un tratat de teologie! O privire bulversant de frumoasa si care iti transmite intuitia adevaratei experience duhovnciesti. Tocmai de aceea Sfmtele Icoane trebuie sa fie pictate traditional, cu chipurile Sfintilor pastrate traditional in Biserica, pentru ca ele sa ne priveasca si sa ne transmita simtul adevaratei nevointe, adevaratei seriozitati, adevaratei cuprindere a adevarului. 1 Q7 Nu poti agiorna Icoanele! Masacrul adus de renascentism si realism in pictura bisericasca ortodoxa e ca bomba cu neutroni. Pana nu le inlocui nu te vindeci de o privire neroada, boanta asupra vietii duhovnicesti. 5 Sfmtii iconografiei ortodoxe autentice nu sunt bucalati, grasi si plini de osanza iar Sfmtele nu sunt cu pieptul afara si senzuale! Tocmai de aceea iconarii reali sunt teologi vizuali, teologi care vizualizeaza dogmele si nu pictori! E ca diferenta intre lautar si compozitor de muzica: urechea e ureche chiar si cand e mare dar muzical, iar compozitorul e ala cu stiinta mare in domeniul muzicologiei. Din cauza saraciei inca se mai picteaza in Romania, de catre tot felul de ageamii, Bisericile noastre. Preturile picturii bisericesti insa sunt foarte piperate si nerealiste. La fel si pretul constructiilor eclesiale. Totul este exorbitant. 5 Sunt rari insa si maestrii picturii ortodoxe, pentru ca iconarul nu numai ca e un geometru al ascezei, dar trebuie sa fie si un teolog profund si un traitor profund, ca orice teolog ortodox. Pentru ca trebuie sa transmita starea ascetica si duhovnicia 5 Sfantului sau a complexului praznical pe care il picteaza. Trebuie sa trasmiti, in mod iconic, nevazutul dar sesizabilul, perceptibilul 197 Nu le putem schimba dupa gusturile si mofturile generatiei de fata, ci trebuie sa le pictam potrivit Traditiei Bisericii si pline de teologia si ascetismul lor. 146 la nivel duhovnicesc al Sfantului, care trebuie sa intre in relatie cu tine. Icoana nu e o fusta sau o rosie, pe care tu pui mana si o cumperi! Icoana e o prezenta personala, prin harul lui Dumnezeu, pentru ca intermediaza o intalnire personala cu Sfantul iconizat pe ea si care ne personalizeaza. Desi icoana nu e vie, pentru ca e pictura pe lemn sau pe zid, ea intermediaza o relatie vie cu Sfantul iconizat pe ea, tocmai de aceea e o prezenta personala, pentru ca te introduce intr-o relatie personala abisala. Insa, daca pe Sfantul Ierarh Spiridon 1-am cunoscut de la icoana spre viata lui si spre rugaciunea fata de el, pe Sfanta Mucenita Filoteea / Filofteea (romanizat) am cunoscut-o de la cateva date despre ea si apoi, intr-un mod profund si foarte personal, in momentul cand i-am sarutat Sfmtele Moaste. 147 .198 Undeva in 1991-1992, inainte ca sa intru la Seminar sarutarea trupului Sfintei Filofteea a fost prima mea intalnire cu Sfmtele Moaste ale unui Sfant199. Sfanta Filofteea m-a invatat, prin acea sarutare a trupului ei, ce inseamna curatia si fecioria sufletului si a trupului. Atunci am avut prima intalnire reala cu curatia la modul zdrobitor, defmitiv. La fel pot da multe detalii, despre intalnirile mele cu Sfintii, care inseamna tot atatea transmisii directe de experienta. Ale lor catre mine. Si, cu siguranta, fiecare dintre dv. puteti da marturii asemanatoare, despre modul cum ati perceput ca Sfintii lui Dumnezeu intra in viata dv., pentru ca asa, de fapt, se petrece cu fiecare credincios in parte. Relatia e reala, e vie, e transfiguratoare. Dupa aceea nimic nu mai e la fel. Totul devine si mai mult, si mai bogat in intelegere. Seminarul Teologic Sfdntul Calinic Cernicanul de la Turnu Magurele, Teleorman. 199 Racla cu Sfintele Moaste ale Sfintei Mucenite Filofteea. Fotografia a fost preluata din articolul de aici: http://calindragan.wordpress.com/2009/12/07/7-decembrie-sfanta-filoteia- iubitoarea-de-dumnezeu/, unde gasim si amanunte biografice despre Sfanta Filofteea. 148 Insesizabila poveste. Despre el la persoana a 4-a El statea cu sensibilitatea200 pusa la pamant in fata lui, a celuilalt. II batuse pana cand 1-au durut mainile, pana cand oasele mainii drepte, ale pumnului, au inceput sa-1 doara. Disproportia dintre tata si fm sau dintre mama si fiica nu mai contau in acest moment si nu mai conta nici daca el sau ea sau niciunul dintre ei, deci eel de la persoana a 4-a, vazuse ceva, asa, din intdmplare. Cearta devenise agresiune, agresiunea calca in picioare cuvintele, cuvintele nu mai contau deloc in fata lui, si cand da cu pumnul, eel mai tanar, nu avea nicio alta sansa, decat sa rabde loviturile. Rabdarea, o astfel de rabdare, naste monstri. Frustrarile se tin lant. Ele pot naste misoginism, triumfalism, barbarism, sadomasochism interior, dorinta de ati bate ioc de cei care ti se par tot la fel de neputinciosi ca si tine, eel de odinioara. Sangele ii siroia pe obraz. Lacrimile se amestecau cu mucii lui sau cu murdaria de pe jos. Fata ii devenise altceva. Ea era o expresie pe care, daca ai fi stat sa o descifrezi, te- ar fi infiorat. Fa^a lui era o panorama deschisa, viguroasa, a razbunarii, a dorin^ei de a se razbuna cu orice pret sau de a baga in pamant pe eel din fa^a lui, de a-1 desfiin^a pur §i simplu. Cand te gande§ti in spatele vie^ii tale, lucrurile sunt estompate. Dar atunci nu erau. Amintirea uita, te ui^i, i^i revii, dar undeva se aduna tot timpul o mie de miliarde de frustrari, pe care nu mai §tii sa le gestionezi prea bine. Mama il elibera de mazga de pe fa^a. Ii §terse lacrimile, dar nu §i furia din inima, il imbraca in alte haine (pe astea i le rupsese celalalt) §i il trimise la joaca. Ce fel de joaca mai e aia, in care \\\ vine sa vorbe§ti cu jucariile, dar nu §i cu oamenii? Ce joaca teribila e aceea in care \\\ inabu§i toate cuvintele, pentru ca niciun cuvant al tau, nu valoreaza niciun ban? De unde joaca?! §i, cu toate astea, el se juca in tacere, invaluit intr-o umbra de mister frumos, pe masura ce furia din el pierea si revenea grija de caii lui din plastic, care trebuiau, §i ei, 200 Un text din data de 13 decembrie 2006. 149 culca^i, cand vine seara. Furia se pierdea in launtrul inimii lui §i ie§ea la rampa, la fatada, frumusetea. De fapt, frumusetea era acea savoare, pe care al patrulea, o gase§te la al treilea §i nu o mai gase§te la primul. Mama era intre primul §i al treilea. Al patrulea sta distant de istorie §i nareaza istoria. Istoria are nevoie de istorici, dar are nevoie §i de personaje reale. Daca al patrulea pierdea din vizor drama aceasta mica, ea nu ar fi existat niciodata in istorie. Cel care comenteaza evenimentul face istorie fara sa vrea, fara sa ii §tie consecin^ele. Insa istoriile se pierd ca §i urmele personajelor. Istoria se rescrie de fiecare data, mai dureros sau mai fals, cu mai multa patima sau cu dezinvoltura. {...} Insa, in acea seara, al treilea s-a gandit ca via^a nu poate sa fie bataie §i nici stres zilnic. A in^eles cat de prost e§ti cand nu §tii sa \\\ respec^i timpul, via^a, cand nu §tii sa i^i respec^i inima §i lacrimile. Nu a mai vrut sa planga §i nici sa scoata lacrimi din el in momentul, cand nu are nicio indulgen^a din partea nimanui. §i-a propus sa nu repete gre§eli paternale, sa nu contamineze, la randul lui, alte lacrimi, tot la fel de suave §i de sincere ca §i ale sale. Pentru istorii de inima, trebuie sa m...inimal El, al treilea, are inima. 150 Ma vei intreba lucruri. Ma vei intreba daca mor cand traiesc , daca imi beau ceaiul sau cafeau la fel ca si tine, daca iubesc tot ceea ce trece pe langa mine si prin mine, daca toate intrebarile ma asalta sau numai unele. . . Ma vei intreba daca nu te-am mintit niciodata si despre cat de greu mi-a fost cand nu ai fost langa mine, ce prieteni am avut, pana cand i-am avut, de ce i-am pierdut si cat de mult copilul din mine a devenit matur sau maturitatea din mine e la fel ca ochii tai vii, zglobii. Cand imi vei darui prietenia ta ma vei intreba unde am fost pana acum si de ce nu ne-am intalnit mai devreme, de ce nu au fost emailuri pana la noi sau telefoane, care sa ne uneasca. . . Sau, poate, ma vei intreba ce nu am facut cand tu nu erai sau ce am facut cand te asteptam. Si iti voi spune atunci, 201 Un poem din 30 ianuarie 2007. 151 prietenul meu, iubitul meu suflet pereche, ca te asteptam ca sa vii, cu aceeasi intensitate cu care ma grabeam sa te astept. 152 Unde nu erau ei? 909 Mereu incercau sa treaca mai departe . Cumparau ziarul de dimineata, mai discutau la o cafea, vorbeau ore in sir despre mici lucuri, pe care ei le considerau cele mai importante si se odihneau. . . Se odihneau in timp ce vorbeau 'sir-te margarite , in timp ce el isi amintea despre tineretea lor iar ea, mai atenta la timp, ii repeta intr-una, ca trebuie sa mai faca si piata. In chilia sa, parintele Nicolae isi impartea timpul intre asteptarea rugaciunii de seara si cartea pe care trebuia sa o termine. O pasare se auzea pe un ram, cantand...in timp ce rugaciunea inimii lui era ca susurul unui rau incet, de munte... Nu puteai sa ii strivesti rugaciunea. . . . Sunase telefonul de mai multe ori. Comenzile de alimente pentru a doua zi trebuiau sa soseasca, alaturi de nota de plata la gaze. Doamna Cecilia nu incercase sa il sune pana la aceasta data pe V., pentru ca nu stia in ce ape o sa-1 gaseasca. Avea un tremur interior, care sim^eai ca o sa dea pe afara, ca o sa izbunceasca in plans sau, ca si de alte da^i, o sa ridice telefonul si o sa-1 sune. Nu 1-a sunat in acea zi. A asteptat, de fapt, pana seara, cand to^i angaja^ii firmei au plecat si apoi 1-a sunat, ca o adolescenta, care spune primul te iubesc din via^a ei. Isi numara banii pe care ii castigase in acea zi. Statuse pe caldaram de la ora 9 dimineata pana la ora 1 6, cand a gonit-o, de acolo, ploaia. Acum, uda pana la piele, se aciuase langa un copac, si incercand sa nu o vada nimeni (desi ploua toren^ial) femeia isi numara banii uitandu-se in toate par^ile. Instinctul atentiei... Frica de a nu fi furata... 202 O scriere din data de 31 ianuarie 2007. 203 Vorbeau multe si de toate. 153 Acum doua saptamani mi se plansese ca i-au fost fura^i banii de catre un capcaun, care venise si i-i smulsese din mana. Am crezut-o...desi eram sigur ca imi poate insira la minciuni cu ghiotura204 si eu tot am s-o cred. Nu din credulitate, ci din sinful ca nu puteai sa nu o crezi pe ea. Ea te mintea, intotdeauna, foarte credibil. Trecu indiferenta pe langa chioscul de ziare, se indrepta spre el (el o astepta) si se sarutara. Intalnirea lor avea, de departe, ceva erotic si indiferent in acelasi timp, un fel de prins al mainii care i^i da de injeles dar, in acelasi timp, si multa indiferenta a asteptarii. Jocul de culise era usor interceptabil. Sim^eai ca nu sunt casatorrfi si ca aventura e pusa la punct, in cele mai mici detalii dar, in acelasi timp, ca ceva funest ii asteapta. O iubire unde nimeni nu se gaseste si nu se intalneste cu nimeni ci numai trupurile se cauta intr-o febrilitate nauca. M-am intors acasa binedispus, cu un fel de bucurie pe care nu mi-o pot ascunde. I-am povestit ce am facut. So^ia mea se astepta ca sa mearga astfel lucrurile. Am baut pu^ina apa rece si m-am uitat la linistea din camera, la linistea care imi facea bine. Dupa atatea cuvinte, unde obosisem din plin, intalnirea cu tine, in tacere, in impacarea inimii nu e resim^ita decat ca o binecuvantare imensa. Unde nu erau ei? Unde nici noi nu eram. Nu eram in noi, ci aiurea. Treceam de la una la alta. Ne imbatam de iluzii, aveam capul plin de planuri, care mai de care mai mare^e si nu incercam sa ne protejam, cumva, sanatatea. Munceam prea mult. Ne dureau ochii dupa ore intregi de citit, incat nu mai puteam sa-i inchidem. Citeam tot ceea ce ne cadea in mana, citeam cu o nespusa graba, cu graba ca vrem sa terminam de citit toate car^ile din lume. Binein^eles, ca nu aveam sa citim toate cdriile. 204 Cu ghiotura = in numar mare, cu gramada. 154 §tiam cu to^ii ca planul nostru de a introduce, cu for^a, zeci de pagini, de ganduri in noi, nu inseamna o achizifie ci o tortura interioard, atata timp cat nu vine totul de la sine. Citeam §i dincolo de puterea normala a adolescen^ilor care eram, pana cand creierele noastre incepeau sa gandeasca excedentar, sa ia foe §i sa ne mi§cam ochii, de la pagina la pagina, uluitor de repede. Uitam. Ceea ce ne aducem aminte e, de fapt, ceea ce am uitat §i ne-am readus aminte. Efortul nostru nu e acela de a inmagazina ci de a ne clddi mereu, de a ne sim^i ni§te locasuri de Bisericd. Cu toate caderile noastre zilnice, ceea ce este in fa^a noastra e bucuria iertarii lui Dumnezeu. 155 Primdvard cufrisoane De cand suferise atacul de cord era foarte atent la tonul vocii, la faptul de a nu se enerva, la efortul prea mare. Mult prea atent la detalii. II enervau sunetele stridente §i mai mult. Nu mai putea suporta ticaiturile ceasului, mana stanga il junghia mai tot timpul...Isi cauta refugiul in rugaciunile sale dar §i in munca de a termina cat mai repede cartea. Cartea lui, principala lui opera, acel summum al puterii tale pe care il dai de la 50-60 de ani incolo. Nu puteai sa il inielegi numai pentru ca il priveai. Nu te puteai opri in fa^a lui §i sa il intrebi cum?, de ce?, pentru ce? se intamplasera toate lucrurile. Sunt sigur ca ^i-ar fi spus, ca via^a are multe lucruri pe care le inielegi parcurgand-o §i nu sta^ionand intr-o gara... Era o gara mica. Ne opriseram in ea pentru cateva ore, pentru ca nu mai era o alta legatura. Atunci mi-am dat seama cat de greu e sa a^tep^i ceva, care §i a§a o sa se intample. Cat de greu e sa prive§ti cum trece timpul, pe masura ce nu ai nimic de facut sau nimeni nu te baga in seama. Cand a venit trenul eram obosi^i, prea obosi^i ca sa mai avem chef sa discutam. Fiecare privea pe geam §i incerca sa uite. Sejurul nostru ne-a urmarit ceva timp. Foamea noastra de adevar fusese terfelita in picioare. Insa ie§iseram invingatori, atata timp cat evitaseram atat de multe obstacole in calea noastra. Cand am ajuns acasa nu am avut timp sa ne mai gandim la altceva decat la somn. Odihna noastra ne scotea afara din inima toata grija, framantarea din cele cateva zile chinuite ale calatoriei. ...Si, totu§i, privind inapoi, acel colt de rai pamantesc, unde ne-am rugat §i am trait cateva zile ne-a facut bine, cu toata atmosfera tensionata din jur. Locul era mai frumos decat negrija oamenilor care il locuiau. Insensibilitatea lor ne-a ranit insa mult. 205 O nuvela din 3 februarie 2007. 156 Poveste tehnologicd Un om se chinuia sa i§i scoata206 trecutul din cap cu o §urubelnitl. Credea ca a§a e mai bine... sau, poate, se credea masina... Incerca, din rasputeri, sa inghita tone intregi de nesimtire §i de buliba§eala207, numai sa nu mai fie cu cap. Dorea sa fiefara cap. t • 208 I§i pusese un cosorog de cap in loc de cap, se uita la capul lui ca la un metal de cap, pentru ca nu mai dorea sa aiba cap. Dorea sa fie racheta, viteza luminii... Tocmai de aceea §i mergea pe strada val-vartej, ca un girofar stricat, ca un fel de a calca in strachini candid.. In felul lui, avea doua maini pe care le folosea numai in buzunare. Mergea cu nasul pe sus, incat il lovise un avion in nas mai ieri, pentru zkprea inalta nasul. Acum are un borcan de nas, pentru ca §i ochii lui au ceva pisicesc in ei, 206 Un poem din 4 februarie 2007. 207 De excese grandilocvente. 208 Cosorogul = partea din fata, in forma de semiluna, care te apara de razele soarelui, a sepcii. 157 meat, atunci cand il deranjezi, te zgarie rau... de§i pare bland. Dar el nu e deloc bland. E salbatic, e derbedeu... e bestial. ..e aiurea...e singur... Are o singuratate de cue, de cuci, de cuculeana...pe langa batiste de singur, mancare de singur, pat de singur, ifose de singur. Merge pe strada cam singur, chiar daca se crede vapor. Dar el nu e vapor... ci singur. Cel cu §urubelnrfa incearca tot timpul sa fie in pas cu debandada209. De aceea i§i baga in cap tot felul de satelrfi artificiali §i behaie debitatii. 209 Cu dezordinea, cu neoranduiala. 158 Antipoezia de dupd masd (poem de clasicd rezonanfd) 910 911 Daca Emil Brumaru vorbe§te toata ziua despre femei, 919 Kiki Vasilescu rupe revistele semidocte iar 911 Ioana Baetica e, in mod fals, obsedata de sex, afara e frig de te doare in basca §i cainii au figuri in cap. 914 Se tot mini poetii de ce Savatie Bastovoi nu mai vrea sa scrie poezie din aia, de pierde vara si de ce nu avem cu to^ii obsesii sexuale puternice, incat sa ne vina sa mergem pe pereti. Acum e la moda sexul, toata lumea injura pe toata lumea, toata lumea e o mahala puternic retardata de conflicte sau de curentii de aer dinspre polul nord. Maine, literati se vor ocupa oare de crime in serie? 91 S Se vinde foarte bine Cartarescu dar pe nimeni nu intereseaza cultura. De fapt ce e cultural Daca ai taste poti safari cultura, zice Zosoram . Cineva se impiedica tocmai acum de o metafora, cineva sudeaza ni§te substantive in mod haotic, de enerveaza pana §i pietrele de canalizare; nu §tie omul ce e o litota217, pune doua puncte §i mai mananca un hot dog. 10 Un text scris pe data de 4 februarie 2007. 211 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Brumaru. Cu referire la poemele sale pornografice, ca erotice nu mai sunt de mult... 212 Mai multe date despre sine: http://www.kikivasilescu.ro/. Cu referire la o fila video, in care rupea revistele romaneste, care i se pareau prost scrise. Daca vreti sa cunoasteti instigarile sale la cultura si la critica reala, puteti accesa contul sau din You Tube: http://www.youtube.com/user/kikih2o. 213 Ioana Baetica e din Turnu Magurele, mi-a fost o persoana apropiata spre finalul studiilor mele seminariale, alaturi de mama ei, Nicoleta (profesor de Limba Romana, care ne-a fost un mare sprijin la varsta de 17-18 ani) am discutat, ne-am cunoscut, in mod reciproc, poemele de inceput...si aici fac referire la romanul sau fracturist, pornografic in mod obstinat: Fisa de inregistrare. A se vedea: http://atelier.liternet.ro/articol. php?art=1416. 214 Acesta este blogul sau personal, pe care si-1 asuma acum: http://savatie.wordpress.com/, desi exista mai multe puse pe seama sa. Aici ne referim la un pasaj din romanul autobiografic scabros Letopizdet (Cactusi albi pentru iubitea mea), al lui Alexandru Vakulovski. A se vedea aici o recenzie a romanului: http://www.bookblog.ro/literatura- contemporana/letopizdet-cactusi-albi-pentru-iubita-mea/. 215 Mircea Cartarescu. 216 O referire aluziva la Valentin Petcu, alias Zoso (http://www.zoso.ro/), care pentru multi frunzaristi ai onlineului e un scriitor, cand el nu este decat un exponent reprezentativ al postmodernului fdrd cultura. 217 Litota e figura de stil care consta in faptul de a spune foarte putine amanunte si, prin ele, sa se inteleaga foarte multe lucruri despre cineva sau despre o anume intamplare. Minimul de efort scriitoricesc (dar cu multa inteligenta) pentru maximum de rezultat. Adica o palma peste obraz...venita din plan stilistic. 159 Acum, daca ai fotbal, inseamna ca e§ti academician. Dai un uspe metri cu capul, l\\ §tergi nasul in batista pe care nu o ai, tipi ca energicul pentru ca e§ti marfd expiratd §i generatia de maine e tributara celei de ieri218. - Nu te enervezi, ma, de tipi ca descreieratul, zice mama lui Cornel? - NU!...Asa e la rnodd acum: care e mai prost iipa mai tare. De ce sa nu tip daca sunt liber? Insa a venit polrfia §i 1-a luat pe Cornel la intrebari, la perchezitii §i la ambiguitati. Dar el, n-o sa vorbeasca cu politistul despre ce urlase, 1-a intrebat daca are blog. - Tu ai ma blog?, il intreba el. Politistul crezu ca e vreo injurdturd §i ii mai dadu doua cartoane de oua pe gratis. Asta iar il mai intreaba §i polrfistul ii mai dadu vreo doi litri de benzina, din corf, de la tanti Lili. De fapt a zis si domnu ' Iliescu , zise Cornel, ca pe blogurile alea scriu toft derbedeii, ce le trece prin cap, ca e o incdierare intre clanuri. Cand auzi polrfistul ca domnu' Iliescu e pronunt.at intr-un respect fidel §i calm de catre Cornel, zis §i Alifie, atunci in^elese ca blogurile astea nu sunt din alea de perchezifionare, ci e o treabd de marfd. 990 Sa ne intoarcem la punctele noastre de suspensie . Avem emisiuni joase , ca sa nu te doara genunchii. Cineva mi-a zis: Astia cred ca nu dau emisiuni bune la TV pentru ca sa nu ne invefe cu exigence mari. 218 In 2006 a existat o falsa problema publica in Romania, ca multe altele de dinainte si de dupa, si anume asupra generatiei expirate. Sau a generatiilor expirate. S-a intocmit o lista a personalor care trebuie scoase in afara spatiului public, uitate, de catre o alta lista de intelectuali, care nici ei nu prea au dovedit prea multe lucruri geniale sau, mai pe inteles, pot fi trecute la expirati. In loc de idei cu bun simt si cu fundamentare, venite din experienta reala, scriitoriceasca si de viata...discutia propunea: rafuieli ideologice. Un articol din Cotidianul, pe aceasta tema: http://www.cotidianul.ro/plesu_si_liiceanu_despre_generatia_expirata-17961.html, desi domnii Plesu si Liiceanu, pentru o alta lista de intelectuali, fac si ei parte din generatia pomului laudat, la care nu trebuie sa te duci cu sacul. 219 Tot prin 2006, daca nu ma insel, presedintele Ion Iliescu, intr-un interviu, a spus ca pe bloguri sunt numai niste pierde vara. Asta in rezumat. Cand a vazut ce se poate crea pe WordPress, datorita generatiei de creatori de online din care si noi facem parte, in 2007 si-a facut blog, adica pe acesta: http://ioniliescu.wordpress.com/, devenind si dumnealui creator de online. Alaturi de premierul Adrian Nastase (http://nastase.wordpress.com/) au fost primii creatori de online surprizd ai WordPress-ului romanesc, care au scris in mod constant. 220 La problemele pe care nu mai vrem sa le discutam...desi toti le vad si ii enerveaza tot timpul. 221 Foarte proaste. 160 A§a e: daca ne baga secven^e mari §i exigence mari, incepe sa ne doara capul, sa ne plezneasca capul, sa ne urle capul §i daca ai capul mare sau fe taie capul sau fe inmoaie capul inseamna ca e?ft' cm cap tare. 999 Urmaresc atent petele de cerneala pixeloasa din miile de pixelii ai displayului. Sunt sigur ca el, ea, ei, vor crede ca am cineva cu ceva. Dar nu am nimic cu nimeni. O cana de apa sta in dreapta mea §i mai beau ceva apa §i ma gandesc la amicul meu de pe net, care imi da car^i §i imi spune ca se imbata cu apa §i cu inten^ii bune223. Inten^iile bune sunt ca painea. Cand nu le ai mori de foame, cand ai prea multe dai §i la al^ii iar cand ai timp mai mult atunci ar fi bine sa te rogi. - Eu nu ma rog, zise Cornelus. - De ce, il intreb eu. - Pentru ca nu vreau. -Inseamna ca nu vrei sa fii fericit, Cornelusule. Inseamna ca nu vrei sa fii fericit. E bine sa strecori ni§te fraze, pe ici, pe colo. Baie^ii cu blogul vin §i se uita. Hmm!.. .zice unul, ca maraitorul224. Asta e dus cu pluta, zice el la adresa mea, transformandu-se in ganditorul de la Hamangia225, care mananca semin^e, necoapte, de floarea soarelui. Nu conteaza, nu conteaza, e §i el o capra breaza, un copil §i o garoafa... Orice trece de o anumita limita a decen^ei se nume§te impertinenfd. Ultimul vers este un enun^: parin^ii ar trebui sa spuna pove§ti copiilor lor inainte ca ei sa adoarma. Pove§ti adevarate. 22 Urmaresc cu atentie creatiile online. Cu referire la impartitorul, foarte generos, de carti de aici: http://www.esnips.com/web/RomanianE-Books, care isi zice: aquaholics. 224 Ca invidiosuL.caruia nu ii place nimic. 225 Mai multe date, despre celebra sculptura, aici: http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/Pagini/_romare/pagini/istorie/romani.htm. 161 Solitudine .226 Un "v copac rezemat langa gard - o intalnire. 1 Un haiku scris pe data de 6 februarie 2007. 162 Pastel oricum ar fi el (poem pentru copiipre- scolari) Doua maturi, obosite de atata abnegatie227, stateau aruncate intr-un colt §i faceau politica: politica strazii. Erau uscate de abnegate. Langa ele, un caine flocos, negru, cu multe zoaie pe el, adica murdarie, se ruga de maturi sa il ajute cu caldura de afara, adica sa ii mature caldura din blana. Maturile se uitau de sus la caine, de§i erau maturi. Cainele fusese ca^el la mama lui, care avea grija de el, ii amenaja lini§tea. Dar acum, de cand el este orfan §i soarele vine la el ca printr-un geam, via^a este foarte grea. Langa caine, o mica gaza, musca sau libarca, o mica vietuitoare, nn o ca la Elena Farago , trecea prin fa^a maturilor sastisite de senza^ii tari §i a nevolnicului229 caine, ducandu-§i lini^tea lor pe spate, in capul mic sau in inima, 227 Un poem din 9 februarie 2007. 8 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago. Ma refer la poemul, foarte sensibil, Gandacelul (http://poezii.t2i.info/elena-farago/gandacelul/), pe care 1-am invatat, la scoala, in primele clase. 229 Nevolnic = lipsit de forta, batran... 163 daca gazele or avea §i ele, acolo, o inima, ca orice om, caine sau... matura. Insa maturile nu cam au inima, pentru ca te matura de nu te vezi. Maturile stau ^an^o^e, beligerante, acre de emotie. Am facut din ele ni§te insolente. Nu po^i sa mai dai cu matura pana nu le ceri voie maturilor. Un guzgan230 trece prin pastel, ca un tren inter city, §i il enerveaza pe ca^el, caine sau ce-o mai fi el, il enerveaza rau. Cainele sare peste maturi, arunca cana cu lapte de pe masa, face sa cada draperia... §i tot nu prinde guzganul de apa dulce. Dupa acest act de eroism se intoarce langa maturi, gargari^a, albina sau libarca ajunsese deja la puii ei iar eu ma bucuram sa vad, un tablou de pastel sau ce-o mai fi el, aga^at in fa^a ochilor mei, atat de simplu §i, totu§i, atat de viu ca acesta. 230 Un sobolan. 164 Vorbe de carta folositd Imi consumi prea repede inteligenta . Treci repede peste cuvintele mele §i cau^i insecte, goluri, prapastii... Cine te-a pus inspector peste ganduri sau peste sentimente? De ce ma inspectezi, a§a, toata ziua, cu nasul tau adulmecand prozaic peste o cana de cuvinte, de lapte, de apa? Pe semne ca nu ai o cana cu cuvinte §i tu sau de zambet. Cand imi omori lini§tea simt, ca oricat de cana de apa as. fi, oricat de mult mai folosi, tot am demnitatea mea de cana folosita. Vad, imi halucinez in minte degetele tale care ma folosesc, gandurile tale, care se dilata in fa^a mea §i vor sa ma sugrume... Cand visele tale te tree fiorii, cand inima ta te trece gandul, cand tot ce trece... trece, Hi aminte§ti ca ai fost un consumator egoist de apa, ca ai baut ca un nesatul 231 Un poem din data de 10 februarie 2007. 165 via^a ta de apa §i nu ai dat niciun strop de cana de apa altora. Tu e§ti un consumator sau un consumat de curiozitatel Tu e§ti un cdldu sau o victimdl Se presupune ca o cana, ca orice obiect, perisabil, 7^7 ageamiu . . .nu §tie pana unde duce nelini§tea ta de cautator, de cutezant... Sa presupunem ca acea cana te cunoa§te, te §tie. Cum reac^ionezi fa^a de ea?! Te tree fiorii, o mangai pe obraz, o intrebi de vorba sau, ca un bezmetic233, te napuste§ti asupra ei §i o...strivesti? Cine te mai face vreodata, cana?! De ce e§ti cana, cititorule, §i niciodata nu te transformi in imbrafi§are, in coloana sdrutului, in cruce de stejar, de piatra, de aurl Cine te face sa fii un uliu, o cana, o marfa, cititorule? ! De cine te doare pe tine, candnu te doare?! 232 Care nu se pricepe prea bine. 233 Ca un zapacit, ca un om care nu esti in toate mintile. 166 De cine ma doare pe mine, cand te doare pe tine? ! O cana este intotdeauna un obiect pentru eel care o folose§te in graba §i e un prieten mut pentru eel care contempla lumea. E un prieten mut, care §opte§te celui care vede lumea. E un prieten, care vorbe§te. 167 Jurnal de om cotidian (unfel de lasd-md sd te las) In fiecare zi esti 5 pus sa optezi intre mai mult sau deloc . O iei pe strada principals, faci la dreapta, te lovesti de realitate, 5 ~ o izbire dura si iarasi mai mananci ceva la doispe. Te razgandesti in mijlocul strazii. Daca esti mai zanatic pui mana pe bicicleta sau pe motocicleta si faci turul gandurilor. Din gand in gand, te cam dor oasele, o foame de doi lei te rapeste si mai musti din viata 5 5 5 inca o data. Desi foamea nu e 5 gurmanda se tine de tine 5 ca guturaiul. Platile se tin 5 5 ca scaiul de nori. 234 Un poem din 16 februarie 2007. 168 Te uiti iarasi la ceas, 5 3 1 obturezi tastele, te dor iarasi salele si plonjezi in virtualitatea ta hoinara, dandu-te cand Maricica din Balcic, cand Ostrogotul de la capdtul mdrii. Tu, despre tine, vorbestiurat... Eu incerc sa vorbesc mai 235 cu acupunctura cu tine , mai cu elan. Eu nu cred ca tie ti-e foame numai de naluci, chiar daca visezi numai berze, rate si alte gainarii. . . Eu cred ca dincolo de nelinistea ta tampa sta un baiat, care nu e caraghios nicidecum, care isi face temele, care e un viitor de baiat, care nu e o hahalera236. Insa cine stie cum esti tu, 5 5 7 daca te subestimezi? Cine sa stie ca tu ai principii, daca te lasi dus de vail Cine baga mana in foe dupa tine, daca pe tine putin te doare de tine? 235 Mai la obiect. 236 Hahalera = persoana fara caracter, lipsita de scrupule, o pramatie, un om de nimic. 237 A te lasa dus de val = de moda timpului, de gura lumii, de ceea ce fac mai toti. 169 La21: 15, el a iesit din casa, intr-o amarata de geaca la moda, si-a luat bani la el si s-adus sa...bea. Bineinteles, singur. Daca vrei sa ii spui ca nu e bine asa, el ti-o reteaza scurt: Lasa-ma, ba, in pace!... El il foloseste pe ba!.. . cam nazal... Dar pe cine inter eseaza asta?! El e el si sa piece toata lumea, cand trece el. Dupa cateva zeci de ore se va intoarce ca un mort, ca un fir de trandafir stors de vlaga si va adormi bustean. Cand se va trezi va vrea sa manance, desi nu a contribuit cu nimic la frigider. De mila, ii pui sa manance, ca de aia esti mama de adolescent si nu. ..lichea. Apoi intra pe chat pana i se inrosesc ochii, injura si dracuie birjareste, da muzica in surdina pana exaspereaza 170 toata scara... Si, tot asa, ca o pala de enervare, te insulta la nesfarsit si se insulta la sigur, ros de invidia ca nu e si el altul. . . Final. Nu sunt de acord cu acest mod de viata, dar el exista. 5 7 Nu putem da nicio lege in acest sens si nu putem sa schimbam pe nimeni cu forta. Insa e lamentabil sa traiesti asa. Un nou inceput. Se aude un cantec vesel in camera lui. Cred ca a aruncat Cannibal Corpse23* la gunoi, cu tot grohaitul lor demonic. . .si si-a adus aminte de vremuri mai bune. Pot eu sa cred intr-o noua identitate a acestui tanar? De ce nu as face-o. . .Toti meritam sa inviem din morti. 238 Mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Cannibal_Corpse. 171 Un omfugea cu realitatea la subraf 239 Pentru ca este primavara §i nu avea bani de flori, un om fugea cu realitatea la subra^ prin ora§, prin cotloanele ora^ului §i i§i jumulea propria lui umbra de intrebari. Un om fugea cu o ma§ina prin intrebarile tale, nefiind indragostit de stopuri §i manca intruna insatisfactii, dejectii verbale, tranzitive, declamative, corelative... De ce nu este oprit acest om, care mananca faruri? Ce, daca e primavara, trebuie sa mearga cu realitatea, galant, pe strada?! Sa se mai opreasca §i el, oxigenatul, ca sa mai ia aer. Primavara de primavara, primavara fara teorii, fara repro§uri, plina de politica oligarhica §i de mucali^i fara bani. 239 Poem scris pe data de 1 martie 2007. 172 O primavara in care oamenii se tern de ei, o primavara in care campurile nu mai au pove§ti de adormit copiii, o primavara cu zgomot surd, cu ma§ini aruncate la fiare vechi. Prea multa primavara. O violenta primavara. Dragostea, ca o primavara, te aten^ioneaza sa nu fi obscen. Pofi sdfii om, dar nu obscen!, zice primavara. Primavara nu este ca primavara care a fost. Ea este intotdeauna ca primavara, care este in toi sau in mugur. Nici noi nu mai suntem ca primavara, care a fost, ci ca primavara, care da cu ochii de noi. Ce te doare, de primavara? Ce nu ma doare, de primavara? Daca tot a fugit omul ala cu realitatea §i ne-a lasat numai cu emo^ii cre^e, la ce mai poate fi 173 primavara? Oricum de primavara, oricand de primavara, mereu inotand in deslu§irile pa§ilor tai, mereu izolat de ierni cu naluci. 174 Fiecare gdnd e dragoste . Te opresti la r a i240 fiecare gand , ca sa iti amintesti de mine... Merita, oare? ! Tu crezi ca da, pentru ca de aceea 241 m-ai crescut , de aceea mi-ai purtat pasii pe fiecare zi. Ma astepti sa vin ca/?e un mare dar, cape o bucurie. Ce bucurie iti fac eu?! Tu imi spui ca sunt bucuria ta. Eu ma simt mic pe langa bunatatea ta, pe langa imensa ta dragoste pentru mine. Pe fiecare zi invat 5 ca nu te merit, ca nu te merit nici pe tine 240 Un poem din 16 martie 2007. 241 Un poem dedicat bunicii mele Floarea Piciorus. 175 242 Marin Piciorus. si nici pe bunicul meu, sotul tau , 5 ? caruia astazi i-am facut pomenirea de trei ani. Nu stiu ce inseamna sdfii vaduv. Tu stii. Si ma inveti si pe mine ce inseamna sd stdrui, sd pldng ca sa merg mai departe, sd vreu sa merg mai departe frumos. Viata ta e eel mai autentic poem, pe care nu stiu sa-1 scriu ci doar sa-1 contemplu. Stiu ca privind la tine, vad un om care si-a sfmtit viata 5 5 5 prin plans si 5 prin dor. 176 Atonalitate (un fel de linii drepte,cdnd ele sunt strdmbe) Cadea lumina pe cosorogul •• -243 §epcn ei . - Cum cadea lumina? - Cadea. - Cadea §i...doar atat?! - De ce cadea? - Nu §tiu de ce cadea. . . §tiu ca s-a auzit o muzica in fa^a mea, un fel de gol §i de suspansuri §i de-nu-§tiu-ce-altceva. . . . - Te rog nu ma mai intreba! Ce enervant e ca sa scrii despre o-ntrebare, care nu mai vine, care te doare, care nu te cauta la domiciliu, nu are e-mail §i nici stilou... -Mi se pare ca aud un ecou. „Nu ma enerveaza", ii zic eu, chiar daca este ecou §i are maneca de tricou §i are nasul cat un ou. . . - Un ecou?! -Nu, unbou... - Un ecou este 243 Un poem din 1 1 aprilie 2007. 177 ca un bou §i are un tricou §i sta in metrou? ! - Nu, un tricou e ca un tricou §i mi se pare ca vad un ecou darparcae ou... §i incep din nou: cadea o raza de soare pe nasul tau §i erai frumoasa, foarte tanara §i mi se pare ca §i acum te vad, tot la fel de tanara, ca un ecou, mancandun ou... - Ce romantism de§ucheat! In tricou, mancaun ou... - Da manca un ou, §i o raza de soare nu cadea pe nasul tau. Pe nasul tau cade numai enervare... - Nu ma mira nicio mirare. - Pai nu te mira, ca nu e§ti sensibil, cateodata, de atata nesim^ire e§ti incredibil, tu nu vezi nicio 178 raza de soare, nicio poezie, nicio incantare, esti tare de cap ca o masina, care sare la trambulina... - Ca o trambulina? ! - Da, ca o masina, care sare la trambulina, pentru ca nu are benzina... - Mai naucit de cap, uite ma doare pancreasul si mi se sparge de emotii sinasul... - §i ce are pancreasul cu nasul, cand pe mine ma intereseaza cat e ceasul?! - §i cam cat vrei sa fie ceasul? - Spre seara. . . - Atunci e seara. - Da, dar eu vream ca sa mergem la gara, sa vedem cum tree trenurile in gara, cum arata o gara in seara, cum se scar^aie resile ca o moara... - Aha. . .intr-o inserare in seara, pasul tau de domnisoara, 179 sta o raza pe o nara, pasul tau de domni§oara, ai in ochi numai o seara, pasul tau de domni§oara, ochii tai sunt ca o gara, pasul tau de domni§oara, cine §tie, pasul tau de domni§oara, ce te doara, pasul tau de domni§oara, tot cuvintele sa doara, pasul tau de domni§oara. . . - §i cand se mai termina. . . pasul tau de domnisoarall. - Intr-o inserare-amara, intre doua trenuri, gara, plopii fara so^ e-afara, §i leoaica e afara, ca o tanara, afara, o leoaica e afara, ca o tanara vioara. . . - Nu, e ca o tanara.. . iubireall - Vezi, ca este tot iubirea §i-ai intrat in jocul meu, ca un pas de domni§oara, enervarea sa te doara, ca o tanara iubirea, ca un pas de domni§oara, ca o raza de lumina ce-i cadea pe cosorogul §epcii. Post scriptum: Dedicat unui cuplu de indragosti^i, care nu mai §tiau ce sa-§i spuna, pentru ca i§i spusesera totul. 180 Discuiii clandestine, ceva poezie si doud cepe El244 intra pe partea dreapta in scena §i ii spune ei: - Ai capul ca un celular, pentru ca toata ziua vorbe§ti la celular. Ce, e§ti celular? Spune: e§ti celular? - Nu sunt celular, sunt femeie. . . - Cam prost eu, nu §tiu ca tu esti femeie .. .Dar ara^i ca un celular. . . Si aud voci. . . - Auzi voci in capul tau pentru ca e§ti nesanatos. Daca e§ti nesanatos auzi voci §i daca auzi voci e§ti diliman245, adica trebuie sa te spitalizam. - Cine pe cine spitalizeaza? ! - Eu pe tine. Te ducem acolo, te bagam in cama§a de for^a, eu ma fac ca te vizitez. . .§i tu stai acolo, ca un celular. . . - Ba, nu, tu e§ti un celular! . . . - Ba, nu, tu e§ti un celular! . . . Regizorul este iritat de aceasta frecven^a de celulare pe scena §i fiind supraenervat opre§te mersul bun al repetrfiei. - Ba, voi ma baga^i in pamant cu zile...Daca scrie acolo, in textul ala dement, ca voi trebuie sa zice^i celular..., celular..., celular..., voi asta zice^i?! - Adica sa improvizam?!, zice ea. - Da, sa improviza^i, zice regizorul. - Atunci, repetam, adica zicem mai departe. . .§i mai bagam §i de la noi. . ., zice el, barbatul. Femeia, ca §i cand §i-ar pune parul pe moa^e, se uita in oglinda cu interes. De fapt nu prea are ce vedea, ca se §tie, e tot ea, dar ea tot se uita. . .cu interes. Un interes de cateva minute bune. Barbatul e si el interesat sa vorbeasca cu femeia dar nu §tie ce replica sa-i dea, pentru ca are prea multe replici in cap. Ii zboara replicile prin cap, el nu §tie ce sa faca, e consternat de situate, ba, mai degraba iritat, sta ca un pisalog, ca un clandestin, arata cu degetul, da din bra^e haotic, pana cand. . .il apuca un singur gand, un gand dominant, freudian am zice, sa se gandeasca, daca nu cumva el s-a indragostit aiurea. . . 244 O piesa de teatru din data de 26 aprilie 2007. 245 Prescurtare de la dilimache = nebun. 181 Nici nu pot sa continui. La Freud246, daca iji vezi so^ia e ca §i cum {i-ai vedea mama in ea, adica te-ai fi casatorit cu mama Elucubra^ii. . .Adica demen^e, absence. . . ta247 -Ti-a§ putea recita o poezie, draga mea, numai cu acceptiunea ta. . . Femeia se tot uita in oglinda §i in ultimele trei sferturi de ora. Atrac^ia frumuse^ii nu ii da pace. - Da, po^i, daca nu ai altceva mai bun sa faci. . . - Poezia inseamna safari, nu sa nufaci. . . - §i ce faci tu, ma rog, daca imi creezi mie poeziiV. -l\\ spun ce simt... -Hai, spune-mi! —Te vad visdnd si-mi pare rdu.. . - Asta e primul vers?! . . . - Da, §i or sa mai vina §i altele. Daca nu a^tep^i sa creez versuri, atunci ma due in oras. §i te las cu bigudiurile. -Hai, zii! - Zic, dar fara sa ma intrerupi. Daca ma intrerupi \\i dau cu ceva in cap. . .(femeia cam tacu male) De enervare libera Ma enervez pentru ca nu am ce sa-^i spun. Cred ca am cateva lucruri sa-^i spun, adanci sau seci, dar nu §tiu cum sa ^i le spun. A§a vreau eu sa ^i le spun, chiar daca ma enervez §i ma enerveaza §i bigdiurile tale de o jumatate de ora puse 246 Sigmund Freud: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud. Aluzie la supozitia lui Freud, ca noi ne iubim so mama sau ca vedem in ea pe propria noastra mama. 247 Aluzie la supozitia lui Freud, ca noi ne iubim sotia cu aceeasi iubire cu care ne-am iubit 182 §1 iara§i raspuse. Dar pentru ca nu §tiu cum sa ^i-o spun, te iubesc, chiar daca ma enervezi ca ni pui de o jumatate de ora bigudiurile. . . Poezia a durat adanc in noapte. Problema e ca nu poezia e de vina, ci doua cepe, ginga§e, care mi-au cazut prin email direct in my books sau in my space. - Doua cepe ginga§e?! - Da, doua cepe ginga§e, mari, galbene. . .din care am facut salata. -Salata?!! - Da, domnule, salata cu salata de primavara §i a fost buna. . . In spatele meu, al doilea regizor al regizorului imi spunea sa termin ca e ora mesei. Atunci, daca e ora mesei, pofta buna de teatru, de poezie si de alte lucruri §i: fi^i sinceri! 183 Nu e bine sa mirosi flori...dar ai tot dreptul sa mirosi gaze de esapament O viitoare mamica mergea pe strada cu prietena ei248. In fa^a lor: flori. O ^iganca romantica, cu toale mai alese, da drumul la reclama ca sa-i cumpere floarea. Viitoarea mamica da bir cu targuiala §i cat pe-aci sa cumpere flori. Dar dansa, de langa ea, §tiutoare, se vede treaba, a obiceiurilor populare, ii spuse cu in^elepciune: Nu e bine sa mirosi flori!. . . Noi am trecut pe langa cele doua §i am luat in nas, pe langa gaze de e§apament la greu §i cateva mirosuri de pi§at facut pe gard, mirosuri de maldare de gunoi neridicate de domnul Prigoana249. Sau poate ca acolo e alta firma, 248 Un poem din 8 mai 2007. Silvii orasului. 249 Silviu Prigoana, care nu era in Parlament la acea data si se ocupa cu salubrizarea 184 mai scumpa la vedere §i vrea, cu tot dinadinsul, ca Bucure§tiul sa fie eel mai frumos oras. al gunoaielor §i al mirosurilor. Poemul continua cu drumul in piaja. Si preo^ii fac pia^a. Am cumparat salata verde si ceapa, pentru ca era prea verde §i prea mare si mirosea §i bine, pe§te, un pui §i role de hartie de §ters pe maini. §i ele sunt tot poem. §tiam ca am pe blog cateva poeme care a§teapta, probabil sa piece in vacan^a §i vreo doua, maxim trei adjective, acum, cand este luna mai. Poemul se lasa cu miros de pe§te, chiar cu paine calda. Poemul ii saluta pe to^i enerva^ii, pe care i-am enervat astazi pe blog §i carora o sa le treaca pana s-or insura. Asta cu insuratul este o 185 expresie romaneasca250. Cert este ca daca ai flori §i nu le miro§i inseamna ca e§ti increzut de flori. Sau mitocan de flori. In orice caz florile, daca tot e sa le miro§i, atunci trebuie sa le miro§i bine. O noapte buna §i pute^i sa mirosrfi flori! E voie. 250 Cand un copil se taie la mana sau cade din neatentie si se raneste usor, i se spune de catre parinti sau bunici: O sa-ti treaca, pana te insori sau te maritil Adica se va vindeca in curand, vei uita durerea de acum, pentru ca nu e ceva grav. 186 Drumul care te duce, prietenul meu! <J C 1 Nu incerca sa ni pierzi diferen^a . Nu incerca sa fii eel care nu po^i fi. Fii macar eel care reu§e§ti sa fii. Gropile vie^ii sunt ni§te iatagane care ni taie toata increderea. Increderea ta e ca vantul care sufla in panzele corabiei. Daca vei fi naucit de idei o sa visezi numai ne§anse. Daca vei fi muncit de ne§anse vei avea numai idei, idei hatre, idei contagioase. §i daca tinere^ea ta va deveni o epava, vai de batrane^ile care nu au ce sa-^i mai spuna! Prietenul meu, fii macar autentic, daca nu un declarator de con§tiinfe. Fii macar tu care ma vezi §i te vad, care mancam cuvintele care ne dor, ca §i cand am fi doua pasari care vin sa bea apa, doua pasari tacute. Anotimpul nostru nu este efemer, chiar daca trece! 251 Un poem din 17 mai 2007. 187 Anotimpul nostru trece, chiar daca ramanem in inima lor §i in privirea Lui. Anotimpul nostru se coace §i ne coacem ca spicele de secerat, ne coacem ca merele ce vor fi culese, ne transformam din barbafi in mai bdrbafi, din mai tineri in tot mai translucizi. Nu te teme sa fii pe drum, pe drumul pe care nimeni nu a plecat cu mana goala! Nu te teme safii in drum, mereu ca drumul, mereu ca inainte, pentru ca drumul Lui te poarta §i vei ajunge o u§a pentru cei care vin spre tine. Te temi sa devii drum §i u§d altora? ! Te temi sa fii desuet ca adevdrull ! ! Te temi sa fii sincer c& dr ago steal \\\ Orice privit inapoi te scoate din drum. Orice alergat aiurea te scoate din ritm. Inva^a sa ai ritmul acestui drum care te poarta §i, inevitabil, te clarifica, 188 te face sa vezi, ca tot ce am vorbit intre noi este mdntuire. 189 De dor in multefeluri (sofiei mele) Mi-e dor sa l\\ spun - . . . -252 ca nimic nu se uita . Mi-e dor sa te vad pe fiecare zi, sa te ascult, sate caut... Sunt tot felul de doruri care se cauta unele pe altele. Mi-e dor sa fiu mereu altul §i mereu sa ma las in urma, ca pe un necunoscut. §tiu ca §i \iq \i-q dor §i imi ara^i dragostea ta intr-un fel de nu mai am cuvinte. Tot ce am trait impreuna are un dor al lor. Daca te-am privit cant te treze§ti, daca mi-am dat seama ca de fiecare data mancarea are un dor al ei §i vorbele tale §i privirile tale, atunci de fiecare data mi se deschid in mine lacrimi de dragoste, de dor, de fericire...vie. Pot sa spun mereu 252 Poem din data de 6 iunie 2007. 190 cuvinte, mereu doruri, insa in fa^a ta sunt numai eu, care sunt purtat de toate dorurile pentru ca sunt ^inut pe palme de tine. Toate dorurile se intorc inapoi cand iube^ti o singura data. 191 Solufia mersului incet §i bicarbonatul Daca vrei sa vezi lucrurile din jur la reala lor valoare trebuie sa mergi incet, sa contempli. Daca mergi incet, nu mai transpiri mult. Iar daca transpiri mult po^i sa iei bicarbonat §i sa te ungi la axile (la subsuoara) §i transpira^ia se impu^ineaza. Doamna vanzatoare a avut dreptate: daca nu ai alergie la acizi merge cu bicarbonatul. Se presupune adesea ca mersul incet nu afecteaza inima. Sau daca mergi incet ai probleme cu inima. Daca i^i acoperi capul cu §apca, soarele e ^inut la departare iar daca \\\ la§i capul sa fie afectat de ultraviolete po^i sa ai vertijuri (ameteli) sau cefalee (dureri de cap). Insa doctorii §tiu prea pu^ina greaca §i, cu toate astea, toate medicamentele sunt cam in greaca254. Iar tinerii care sunt in trend folosesc din plin cuvinte americane, fara ca vreunul sa inceapa sa viseze in limba engleza. De ce sa visezi intr-o limba in care vorbe§ti numai pentru ca sa fii la moda? §i de ce sa folose^ti un singur cuvant pentru realita^i, care pot fi spuse in mai multe feluri de cuvinte? Spre exemplu: merg incet. Pot merge §i alene, §i contemplate, pot merge tacut, ingdndurat, taciturn, vesel in inima mea, tandru. Pot doar merge? Cand merg fac mai multe lucruri, ma gandesc in mai multe direc^ii. §i pe cine intereseaza asta? §i ce rost are bicarbonatul in toata povestea din aceasta seara? §i de ce e o povestel De ce trebuie sa pui semnul intrebarii dupa toate lucrurile pe care nu le §tii? Bicarbonatul e „sarea acidului carbonic, in care un atom de hidrogen a fost inlocuit cu un metal". Iar acidul carbonic este „un acid slab, care se ob^ine din dizolvarea bioxidului de carbon in apa". Iar bioxidul de carbon se mai nume§te §i anhidridd carbonicd. Iar anhidrida este o „substan^a anorganica care, reactionand cu apa, formeaza un acid". §i acidul ce este? §i lacrima ce este? 253 Un articol din 18 iunie 2007. 254 Numele medicamentelor. 255 In tendinta zilei, in moda zilei. 192 §i caldura ce este? §i ce este cand nu este? §i daca nu este? Poate ca este... Excesul de cuvinte e tot la fel de daunator pentru dialog ca §ipenuria de cuvinte. - De ce nu ai folosit sdrdcia de cuvinte? - Poate ca o sa folosesc si aceasta sintagma. - Ce inseamna „sintagma"? - Sintagma este „unitatea semantico-sintactica stabila, formata dintr-un grup de doua sau mai multe cuvinte intre care exista raporturi de subordonare". Adica este o expresie, o locutiune, o zicere. „Saracie de cuvinte" suporta raporturi de subordonare. De ce nu au relafii de subordonare? Expresia este o unitate semanticd, o unitate a cuvintelor, pentru ca au acelasi sens cuvintele sau formeaza un sens dar, in acelasi timp, facand parte dintr-o propozrfie, face ca membrele ei sa aiba raporturi sintactice. Familia mea este o sintagma? Noi reprezentam o unitate pe care unii o binecuvinteaza, pe cand arfii o injura. Noi suntem lega^i de al}ii sau de ei. Ei sunt alfii pentru noi. Noi ne vedem cu alfii. Alfii ne spun despre efectul bicarbonatului, despre rata somajului, despre salarii, despre incalzirea globala, despre numarul la pantof, despre copilul lor de un an, despre pre^ul cireselor, despre noul supermarket. . . Noi mergem incet. Ei merg incet. Ei merg repede. §i mai si fumeaza in timp ce merg. Iar noi trecem prin spatele lor si le luam fumul in nas si ne gandim, subit, unde sa gasim Critica raiiuniipure ... De unde ideea de critica? De ce sa critici pe cineva care nu te-a rugat niciodata sa il critici? Critica are criterii sau, cand blufeaza devine autocriticd? Desi critic inseamna: agitat, tulbure, framantat, zbuciumat, grav, periculos, greu, primejdios, totusi a critica inseamna: „a examina eviden^iind defectele si cauzele lor, aratand mijloacele de remediere ale defectelor". Insa cand e treaba cu arta (e cumva o gluma?), se spune: „a aprecia critic, subliniind valorile etice si artistice". De ce sa critic? Cand oamenii se critica inseamna ca au lucruri pe care se bat. 256 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Critica_ra%C5%A3iunii_pure. 257 Cand minte. 193 Cu ideile de remediat e numai pentru dic^ionar. Cand e vorba ca cineva sa te critice, mai intai te injura, \\\ da o palma sau te scuipa §i apoi \\\ zambe§te frumos. Insa amestecul dintre bioxidul de carbon §i apa face sa rezulte acidul carbonic. Iar acidul carbonic se nume§te a§a pentru ca el confine mult carbon. Iar carbonul este un „metaloid, existand in natura sub forma de grafit, in carbunele de pamant §i in bitumuri, §i in bioxidul de carbon, fiind component de baza al tuturor substan^elor vegetale §i animale". Adica mi-am dat cu carbuni la subra^ ca sa nu mai transpir? Insa, daca mai caut §i defini^ia carbunelui, o sa dau de faptul ca mi-am dat la subra^ cu resturi de plante din timpuri stravechi. Deci timpurile stravechi sunt bune §i pentru timpurile contemporane. Istoria contribuie la mirosul meu iar eu, pentru ca sunt mai cultivat, ma chinui sa tai frumo§ii tei din fa^a blocului. - Vre^i sa taia^i teii? - Nu! Nu eu. . .Dar dv. §trfi ce este o metafordl - De ce ar trebui sa §tiu ce e o metafordl - Da, chiar a§a, de ce trebuie sa §trfi ce este o metafordl '! - Dar de ce trebuie sa §tim ce e o metafordl - Pentru ca o metaford este ceva care ne poartd de la cuvinte spre sensurile cuvintelor. Ei spun ca trebuie sa substituim cuvantul-obiect, cu cuvantul-imagine. Insa cred ca e complicat sa pui pe frumoasd, in sintagma frumoasd ca o dragoste, fara sa traie§ti metafora. Candva m-am luptat cu obsesia versului: „ea era frumoasa ca umbra unei idei"258. In ecua^ie, ea era nu frumoasd, ci o umbra. Ea era ea, o femeie iar ideea era pe plecate. Ideea fugea, se prelingea in noapte, pleca. Ea era frumoasd inseamna ea pleca. Daca pleca, nu era frumoasa. Ea fusese frumoasa candva in inima mea. Ea era frumoasd ca o idee inseamna ca ea era frumoasa ca o bucurie. Cand am o idee buna ma bucur. Dar, cand ea era frumoasd ca umbra unei idei nu inseamna ca ma mai bucur de ea, ci ca ea a ramas in inima mea, ca o umbra a frumuse^ii §i a iubirii trecute. ~58 Un vers nichitian. Al lui Nichita Stanescu. E vorba de primul vers din poemul Evocare, poem inclus in volumul Opere imperfecte (1979). 194 Trist, nu? Sa vorbe§ti frumos despre fiin^e care s-au despar^it de tine dureros inseamna sa fii trecut frumos peste traume. Amintiri de profesor ratat sau, mai degraba, amdnat. Daca ar fi sa predau undeva sau sa mai vreau sa predau ar trebui sa fac un curs despre totul §i nimic. Nu despre toate §i nimic, ci despre lucruri esen^iale fara morga ca acele lucruri sunt esenfiale ci sunt pur si simplu. - §i ce are predatul cu bicarbonatull - §i ce are Basescu159 cu Traian, imparatul Romei260? - §i ce are televizorul cu vrdjitorul din oz ? - §i ce are cdldura cu prefecture^! Cred ca §tn;i despre ce e vorba. Este vorba despre mersul incet, care nu e productiv de§i e sdndtos §i despre mersul rapid, care e profitabil dar te bagd repede in pdmdnt. Dupa mersul incet stai pe scaun, daca ^i-1 ofera cineva, §i te urfi. Dupa mersul repede, daca l\\ ofera cineva scaunul, stai jos §i i^i tragi sufletul. Nu este interesant ca romanul, taranul roman, care nu a inva^at §coala dar cunoa§te ritmurile naturii §i ale omului, vorbe§te despre trasul sufletului §i dupa oboseala multa §i cand moare omul? „I§i trage sufletul... Nu mai traie§te mult, Parinte!"...„§i-a tras sufletul, a inghrfit de trei ori in sec, a dat ochii roata in casa §i §i-a inghi^it hapul262". . . Treaba e, ca daca mergi repede sau incet, daca alternezi ritmurile, ajungi tot acolo. Iar cei care nu au bani mul^i prefera sa fie ingropa^i in pamant, pe cand ceilal^i in beton. Apropo de beton. Curgea cimentul preparat in betoniera263 iar ei doar indreptau moluzul. Moluzul, ca §i sintagma sau ca uniunea reprezinta unita^i de existen^a de sine statatoare, care au o relate cu noi. Eu priveam moluzul iar el nu ma privea pe mine. Deci eram intr-o relate de indiferenid reciprocd. Sintagma, de§i folosita de catre mine, nu cunoa§te ce este aceea o uniune. 259 Traian Basescu: unul dintre presedintii postdecembristi ai Romaniei. Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu. 260 Imparatul Traian al Romei s-a mantuit datorita rugaciunilor Sfantului Papa Grigorie eel Mare al Romei. 261 The Wizard ofOz (1939): un film pentru copii. Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vr%C4%83jitorul_din_Oz_%28film_din_1939%29. 262 A inghitit in sec. 263 Masina care prepara betonul. 195 Pana aici a fost bicarbonat264. Solu^ia este sa mergi incet dar rapid. 264 O discutie introductiva de ordin general. 196 Pa§i de dimineafd. In fiecare diminea^a265, oamenii grabi^i se trezesc ca sa fuga. Fug ca sa prinda ceva, pe cineva. Fug sa se prinda pe ei m§i§i. In fiecare diminea^a, cu soare sau fara soare, oamenii care i§i muncesc creierii ca sa surprinda ceva frumos pentru aljii se trezesc ca sa se grabeasca. Unii privesc cu enervare graba lor. Al^ii se gandesc ca graba aceasta aduce ceva. Al^ii nu §tiu ca exista graba. Oricum, diminea^a devreme, primii pa§i stau ascun§i in ganduri. Cand gandurile se trezesc, ne dam seama ca ne dor picioarele, ca am fost pleca^i de acasa de cateva minute, ore, §i ca graba ne-a dus spre locuri anume. Dimine^ile se trezesc 265 Un poem din 10 septembrie 2007. 197 cu gandul, sa mai munceasca ceva §i astazi sufletul meu. 198 Cutia cu interese [literaturd fan-te/zis-td] . Nu are bulind ro§ie... -266 Se trezise de diminea^a ca sa scotoceasca prin cutia de conserve a imagina^iei lui §i dadu, intempestiv, peste o cutie darapanata, altoita undeva in inima lui: peste cutia de interese. Cand o deschise, grijuliu, Mircea Planetaru, in^elese ca inima lui nu vorbe§te / §i nu a vorbit niciodata grafic ci numai ondulatoriu. Ca, intr-un timp, era pisic siamez cu unii, altadata era critic literar cu arfii §i niciodata el. . . [in]su§i. Care imi este interesul?, se gandea el, cand vazu ca in cutia de interese, toate, absolut toate, erau meschine. Ce ar fi facut Antoanela in locul meu? Dar Mioara? Dar Cornel? Care Cornel, pentru ca eu §tiu eel pu^in douazeci de [scor]neli267? Ceasul de pe masa batea in soare. Cutia de interese, odata deschisa, capatase o conformable 3D , un fel de internet + televiziune, ca sa avem media viitorului. Care este interesul meu?, se gandea el, mancand o placinta cu mere luata din col{. Ce interese am ca sa exist sau ca sa nu exist? Dilema cazu pe el ca o nazbatie. 1 Un articol din 12 septembrie 2007. " Scorneli = minciuni ticluite cu grija, inventii meschine. 268 Cum se creeaza grafica 3D: http://ro.wikipedia.org/wiki/Programe_de_grafic%C4%83_3D. 199 De fapt, ce personaj se mai gande§te sa moard, cand toata lumea vrea sa trdiascd cu orice chip? Poate ca moartea, metafizic vorbind, nu mai are relevant pentru psihicul contemporanului de rand, ci numai viafa, ca o iluzie perpetua, conteaza? scriu cu litera mica, am pus punct sj iara§i scriu cu litera mica, in wordpress sunt mul^i oameni care scriu cu litera mica, pentru ca sunt [a]non[imi]. anonimii nu au litera mare ci numai mica, foarte mica. cand te injura o fac cu litera mica. tastele dor prea mult ca sa mai faci o Litera mare. Litera mica vine dupa litera mare, chiar daca te doare scrii cu litera mica, o dai mai mica. NU O MAI SCRII CU LITERA MARE, CI CU MICA... daca nu te doare scrii cu litera mica. cu litera mica continui sa traie§ti §i ramai o litera mica. de fapt, ce are litera mica cu cutia de interesel de ce trebuie sa mai pun §i semnul intrebdrii, daca sunt o litere mica? sa scriu fara diacritice pentru ca sa devin impozant. [im]pozant sau [ex]pozant? POATE CA [EX]PONAT... daca scrii puiin §i prost ai nevoie de comentarii ca sa ajungi sus, pe schele. tatdl meu, cum i§i aducea aminte Cornelu§, din clasa intaia, eprivitor in stele. Ce mai conteaza?! Am revenit la litera mare. Cred ca am scris prea mult pentru cat gande§te Mircea Planetaru. Trebuie sa scrii cat mai prost pentru ca sa nu devii interesant. §i daca nu mai §tii ce sa scrii pui poze, pui emoticoane, faci trimiteri269, te dai de-a rostogolul, dai sms-uri ca sa iti vina 970 sus^inatorii, faci un schimb de carte , te duci la coafor, mai iei un diazepam, mai bagi mana in [a]PA! marii, mai faci o tumba. . .§i apoi revii §i scrii pe wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee. 269 O ironizare a emoticonarii articolelor si a inflatiei de lincuri fara rost, a fotografiilor sau a filelor video la gramada, fara niciun sens. 270 Dupa ce a fost un proiect caduc Bookblog. ro (http://schimbdecarti.ro/), pentru ca a fost gandit ca un mod de cunoastere mediata a ofertei de carte de pe piata, a fost preluat si de Laurentiu Dumitru (http://laurentiudumitru.ro/blog/category/schimb-de-carte-ortodoxa/) si ortodoxizat.. .si mai prost, adica transformat intr-o interfata vandabila a cartilor scoase de cateva edituri ortodoxe din Romania. Ideea genuina era ca astfel de schimburi de carte si de idei se fac intre cititori reali, pasionati, nu intre ageamii. Si se fac cu carti rare, scumpe, greu de gasit...si nu cu carti de piata, pe care nu mai trebuie sa le cauti... pentru ca le gasesti peste tot. 200 wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee. Pe cutia cu interese scria: repetiiia e mama somnoleniei. - Cum, ma, scria a§a?! -Da... - Aha, deci nu §tii cultura. Tu nu §tii ca se zice, ca s-a zis, ca unul a zis, ca doi au zis, ca trei au zis: repetiiia e mama studiorum. - Bd, adica domnule, de ce nu §tii ma c«/?[ura]? Adica tu §tii numai [ura] §i nu §i [cultural Nu le ai cu cultul, nu?! 771 Adica e§ti barbarian, e§ti meto[so]prana . EA a yaau 7iava ai (povxupi ypeceaxi ai a vsvu ijieSiax 7ts 979 b^oy ca sa ni le arate §i noua. adica, El, §tie sa puna (povxupi 7te b^oy273 §i noi nu. Ce fraieri suntem! Adica §i noi trebuie sa avem ni§te fonturi gre[§e]§ti274 nou nou^e pe blog, pana nu vin americanii §i 97S fac ei ce §tiu mai bine in Iran: dau cu bomba . Ca noi asta trebuie sa inva^am: ca atunci cand nu mai ai argumentele cuvintelor, cand se termina vorbele [diplo]-ma^ilor §i vezi ca e rost de [fura]-ciune, dai cu bomba, furi petroul ca in 9T ' f\ 977 Iraku§ , te dai de credincios §i cititor al Scripturii zilnic ...§i mai faci cate un pui de masacru. . . 271 Rostirea sintagmei: mezzo-soprana = cantareata de muzica de opera cu voce intre soprand si contralta. Cu litere grecesti, fara diacritice: EL a gas it pan a si fonturi grecesti si a venit imediat pe blog... 273 Idem: fonturi pe blog...O ironizare a pastorului baptist Marius Cruceru, care face, eel mai adesea, lucruri in mod ostentativ, pentru ca sa le vedem noi si sa ii admiram...prostul gust... 274 Adica grecesti... nu-i asa? Sau trebuie sa avem, in mod negresit, fonturi grecesti. 75 Existau zvonuri ca americanii vor ataca Iranul, datorita faptului ca acestia au baze de imbogatire a uraniului. 276 Adevarata miza a celor doua invazii in Irak. 277 Cum se dadea presedintele Bush jr: http://en.wikipedia.org/wiki/George_W._Bush. 201 - Scrie asta undeva? Unde scrie? De ce va inchinati la icoane? Scrie in Biblie ca trebuie sa va inchinati la icoane? Nu scrie278... Ca iata, in Biblia noastra279, tradusa de Cornilescu280, no i ala care a plecat de la voi la n[oi], zice a§a. . . Ca da...doi-zece, un§pe, trei sferturi jumatate, lol282, lol, lol, apoi vine un buzz283, doi de trei, o parola si. . .loghin284. - Ce, canta doamna Loghin285?! Unde? Ma due §i eu la concert... - Adica, da, el nu in^elege, el e.. [pros]t. Lol... Nu Lola, ci lol. . .Prietenii §tiu de ce. . .adica lol. . . Soarele stralucea puternic. Pasarile plecau in ^arile calde. Ogoarele, strajuite de tractoare, arau. Patratele plecau / or sa piece in tlrile calde286. Tractoarele arau. Or / o sa mai fie schimb de car^i. O sa bag cartea in copacul trei, de pe aleea 9 °.7 crizantemelor , a florilor de mac §i a lalelelor, con; cu farmacia aia pe colt §i o sa o gasrfi acolo, daca sunte^i repezi de picior. daca nu sunte^i repezi, o ia altul. ceea ce nu ar fi rau, ca neuronii pu^ini sunt. . . §i mai bine ascultati un haus . Acest text a fost scris de micul ANONIM289. Marele ANTONIM [NU, antonescu!], manca din cutia cu interese solda primita lunar pentru denigrare290. El denigreaza in reviste §i ziare, pe bloguri §i pe saituri. El 90 1 decimeaza toate literele . 78 O ironizare a modului de comportament total anacronic si obtuz al neoprotestantilor romani in relatiile lor cu ortodocsii romani. 279 O editie online a ei: http://www.ebible.ro/. 280 Dumitru Cornilescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu. 281 Adica a fost ierodiacon ortodox...si a devenit neoprotestant. ~82 Rasete prelungi. 283 Un tarait de telefon, un zgomot enervant. 284 Codul de acces: http://en.wikipedia.org/wiki/Login. ~85 Irina Loghin, interpreta de muzica populara: http://ro.wikipedia.org/wiki/Irina_Loghin. Vorbeam despre sistarea (intamplata) a lui La Patratosu (http://patratosu.wordpress.com/) si despre destramarea clubului de patratosi zeflemisti...din jurul pastorului Marius Cruceru. 287 O ironizare a modului in care Gramo eel batrdn, adica Gheorghe Stefanov (http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C5%9Etefanov) facea schimb de cdrti prin Bucuresti. 88 Pronuntarea pe romaneste a lui house. E vorba de enervanta, din punctul nostra de vedere, muzicd electronicd de dans, care are o repetitivitate melodica agasanta. A se vedea mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/House_music. ~89 O ironizare a faptului ca, la nivel online, cei mai multi dintre creatorii de online ai vremii de atunci, ai lui 2007 dar si cei de astazi, sunt anonimi. Anonimi pentru ca le e rusine cu ei insisi, pentru ca nu au proiecte serioase sau sunt persoane cunoscute, care ori vor sa se dea in stamba ori vor sa plateasca polite altora, sa se razbune. 290 Exista si creatori de online cat si comentatori de online platiti, infiltrati, interesati de ajungerea in atentia cat mai multora a unui nume, a unei idei, a unui produs. El nu dialogheaza ci calominiaza, besteleste cu toata gura. 202 §i, la final, scrie pseudonimul lui preferat: marel antonim, gogo§el, unu'292, acidu^u'293, freeze, uratu', bobocel, gigi grasu', sparanghel, mutu, cinTe, proscrisu', a§a-zisu', ala, gui^aru', franzeli§or, balauru'294, corcodel, terminatorul, ala care te... wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee. da, inter-textualitate295 2007, aha... wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee, wordpress, acolo unde cuvantul se stoarce ca sa devina idee. - auzi, ma, ne la§i?! lasa-ne, ma, in pace...ce tot scrii a§a, toata ziua, ca un apucat296?! 292 Un pseudonim folosit de catre un baptist roman agasant si prost crescut, care ne-a scris de mai multe ori in 2007 si 2008, pentru a-1 apara pe Marius Cruceru. 293 Folosit de catre un alt baptist roman, la noi pe blog, de asemenea in mod badaran, de unul care lucra in Austria sau Germania (dupa propriile sale declaratii), daca nu ma insel, la o fabrica de facut masini. Apara pe acelasi pastor baptist. 294 Avea blog: http://www.zelist.ro/bloguri/balauru.wordpress.com/posturi.html. ""' Dr. loan Radulian, Conceptul de intertextualitate, in format PDF, 12 pagini. Downloadabil de aici: http://www.c- cultural.ro/biblioteca%20virtuala/simpozion/conferinta/conceptul%20de%20intertextualitat e/conceptul%20de%20intertextualitate.pdf. De fapt acest articol e unul intertextual la modul serios, pentru ca imbina mai multe nivele de naratiune si de simbolism. 296 Ca un nebun. 203 Un om, care nu i§i folose§te creierul pe fiecare secunda, 297 crede ca fac [e]foarte la scris. Dar el, a§a crede. . . - te rugam respectuos, domnu' . . ., sa nu ne mai. . .sa nu ne mai...sa nu ne mai...[hapciu!!!] incondeiati298 a§a, ca noi ne sup[a]ram foe §i incepem sa va amenintam sa §trfi, sa va denigram. ca noi ne pricepem sa denigram. noi la asta suntem speciali§ti . Camioanele cu muncitori duceau pe oameni sa culeaga ro§ii300. Ogoarele stateau langa ro§ii. Cateva ro§ii stateau intr-o gramada. Langa gramada, cateva mdini mici incerca \incercaul\~\ sa manance ro§ii §i, sa mai dea cu ele prin capul la alte persoane cu mdini mici. . .sau mari, pentru ca munca e o. . . In cutia cu interese se mai scria: oricine i§i cunoa^te interesul se incearcd sa fie folosit. Daca nu poate a fi folosit pentru ca nu se poate, pentru ca el nu se lasa, se incearca a sefi fost momit cu ceva. Momit, momeala, momi§oara...ce mai faci la noi in ^ara?! Era un drum pardosit cu. . . intenfii bune. Cei care nu in^eleg / nu au in^eles nimic din ceea ce am scris pana acum pe blog [ca pana acum am cam postat vreo.... I02l...postari, aha.. .da,... Ro-(mdnia)] sa citeasca in con-ti-nu- are, pentru ca exista §i o con-ti-nu-are in-te-re-san-ta §i me-ri-ta sa nici nu §trfi ce pier-de|i. 297 Eforturi. 298 Sa nu mai scrieti despre noi atat de lucid, de transant... 99 Si am simtit in mod viu...dar ridicoL.cat de bine stiu sa fie badarani anumiti credinciosi baptist! romani. 300 In timpul regimului comunist. 204 Bibelou de porfelou, fife de Bucur[esti] si ca sd vezi si sd nu crezi ca da, in fa^a magazinului Unirea301, se intampla tot ce se intampla302. se a§teapta lumea, se da cu taxiul, se mananca la ■J A1 mecdonals [adica la mec, ba!] §i vine florin cositoru, cu ditamai pufelul mic §i frumos [paroxism de economie de pia^a!] §i te imbie: ia, un bibelou, §efu! Te prive§te insistent, §i el, §i cainele, §i daca te eschivezi, vai de calimara ta cu cerneala. inseamna ca n-ai stofa la animale. bucure§tiul e plin de frfe. degeaba te m[torci\ in dreapta, degeaba te scuzi in stan/ga, daca nu impingi cu caruciorul pe una, daca nu il dracui de ma-sa pe altul, daca nu e§ti intelectual remorca , adica daca nu ara^i ca e§ti, daca nu uluie§ti ca e§ti. daca nu sperii in injuraturi, nu valorezi. la bucure§ti i^i faci blog ca sa pierzi timpul, fti iei ma§ina ca sa o turezi la maximum , dai muzica pana la blana ca sa ara^i ca {i-ai luat §i tu celular cu melodii, fti faci freza pana in ochi, mergi iarna dezvelit ca vara, e§ti fraier dar ^ie nu rji pasa §i te bucuri, frate, te constipi de bucurie. bucure§tiul e un fel de unicat, un fel de bibelou de por^elou, pentru ca in interiorul de andargraund307 ce este, ca care Un articol din 14 septembrie 2007. Adica aici e punct de intalnire, isi dau oamenii intalnire. 303 Adica: http://www.mcdonalds.ro/. 304 Neam prost, care nu te intereseaza de nimeni ci numai de tine, de unde trebuie sa ajungi tu sau de ceea ce trebuie sa iei tu. 305 Mergi cu viteza maxima. 306 Dai muzica la maximum. 307 Citire a lui underground. 205 este308, po^i sa faci ce te taie golaverajul309, ca tot e sa fie viat.a. . .ca a§a e viat.a. -? If) bucure§tiul de bibelou e un fel de intdlnire de bloggdri311. unul se scarma in nas dupa succes, altul se Tin scalambaie, exista grame de gramo prin cotloane sofistice, -J 1 -5 teroare de cititoare pe altundeva, exista urletul carpatilor de balaur314, exista blog de goroloid315, exista bd, eu suntfu-sea!316, cartarescu317 langa dinescu318, strada am-zei319 langa bulevardul 23 august, grefos langa paradoxal, ditamai bannerul corf cu Biserica Sfantul loan , cutezanfa langa rezonanjd. . .exista multa d-i-z-a-r-m-o-n-i-e langa p-r-i-m-a-r-i-e. §i, cand ^i-e lumea mai draga, vine un evanghelizator fara epolefi la vedere §i rage la un megafon. Unde? in fatl la unirea , unde tinerii se pupa fumand, in timp ce, dac-ai vrea sa treci, un nor de fum ^i-ar inunda plamanii. sa nu ne confundam! exista un bibelou de bucure§ti §i un Bucure§ti profund intr-o coabitare de zile mari. in bibelou se mananca saman^e322 pe jos, se rage, se clampane, se scrie pe pere^i, se arunca hartiile pe unde vrei, \\ se fumeaza in nas, ti se calca panto fii, \\ se arunca ditamai plea§ca de apa in cap, etc., ETC., etc. ... daca te compor^i smerit §i gra^ios in bibelou, po^i sa pari venit din lumea de apoi . . . 308 O ironizare a greselilor de limba ale primarului Marian Vanghelie (http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Vanghelie). ..care au ajuns, datorita trupei de umor Mondenii (http://mondenii.primatv.ro/), antologice. 309 In loc de: ce te taie capul...ce iti trece prin cap. 310 Bucurestiul nespalat, al oamenilor fara caracter si al micilor gainari sau al marilor oameni de lux format din actuali si fosti puscariabili. 311 O ironizare a intalnirilor dintre creatorii romani de blog, care nu au nimic de-a face cu creatia online. ..ci cu distractia groasa, fara spirit. 312 Aluzie la http://gramo.ro/, pe atunci in WordPress, ca si noi, la spatiu gratuit. 313 Idem: http://www.terorista.ro/ pe atunci fiind tot in WordPressul gratuit, ca si Gramosii. 314 Idem: http://balauru.wordpress.com/. 315 Un alt blog romanesc de pe WordPress, care taia frunza la caini. 316 Fusea, care era proprietarul Neogenului: http://www.neogen.ro/ si venise pe WordPress, ca sa isi faca reclama. 317 Mircea Cartarescu. 318 Mircea Dinescu. 319 Strada Amzei din Bucuresti: 320 Din coltul nordic al magazinului Unirea din Bucuresti. 321 In fata magazinului Unirea din Bucuresti. 322 Conform vorbei tiganesti. Seminte. 323 Aluzie la versul huliganic din: Romania, trezeste-te! al trupei de hip hop Moromezzi. 206 aici trebuie sa te reactionezi ca arcu', sa ai colti ca pisica §i cangi precum crabul. da, cand te inveti cu atmosfera, ti se pare beton, fraiere, pentru ca expresia: cep... mea, ca daca sufli ceva, te tai, sa moara, m.... "/expresie grando, frate, lini§tita in comparable cu alteleiy t4 se va parea. . .unt, dupa o vreme. prima data, expresia, cam lunga §i taioasa, te nauce§te. Apoi, cand auzi cum se dracuie dumnezeii, cum se baga organul in laringe, cum se injura de mama si de toti Sfintii, in^elegi ca dracuitura e un fel de buna ziua in bibelou §i „ du-te in p...md-tii" e un fel de compliment camaradesc324, care se zice atunci cand ai mai violat vreuna sau te-ai imbatat manga325. concert de mozart, vernisajul unei expozrfii cu pictura "X 0f\ 'i 1*7 abstracts, congresul de patrologie , muzeul antipa sau militar nu au rezonantl la bibelou, pentru ca bibelou asculta, cu giga putere: pupa-te-as pe epolet, ce sa fac? dar n-am carnet329, sau: „suntem o tara de c. . ., de ratati §i de. . .p. . ."33°. e greu sa nu crezi, pana nu vezi bucure§tiul noaptea, bucure§tiul slinos, bucure§tiul unde sexul costa cat o tigare §i unde tran§ezi vanzarea de rinchi in timp ce mananci o §aorma, tragi o doza pe nas331, mai bei, ca sa iti iei avant332 §i apoi te duci §i iti iei nevasta la bataie pana o desfigurezi. ca, ce te intereseaza pe tine de police? tu iti bagi in toti mortii, tu e§ti mare mahar, tu e§ti cu vreo treizeci de ghiuluri pe mana dreapta §i tai §i spanzuri. ca tu nu e§ti ca romanu' prost, tu 333 e§ti §menar . . . no, no, no!...nu este rasism, nici antisemitism...ci coabitare de neplacere. pana nu vezi, totul e basm. §i pana cand nu te doare pentru oamenii care traiesc acest iad nu sim^i nimic, ca om, din aceasta drama zilnicd.. . tu stai unde nu vrei, el vrea unde tu stai, ea vrea cu ma§ina, el vrea mai multe, el se increde de§i e vai de mama lui, ea se da Intre pneteni. 325 Rau de tot. 326 Fusese recent, la Bucuresti. Muzeul National de Istorie Naturala ,, Grigore Antipa ": http://www.antipa.ro/. Muzeul National Militar ,,Regele Ferdinand I": http://www.defense.ro/muzeumilitar/index.html. 329 Cantec de petrecere sau cum sa-i zic, care se tot transmitea pe EtnoTV: http ://w ww . etno .ro/. 330 Un vers dintr-un cantec romanesc hip hop...caruia nu ii mai stiu autorul. 33 Te droghezi. 332 Ca sa prinzi curaj, curajul prostului... 333 Esti tigan imbogatit din furturi, din bani dati cu camata, din gainarii de tot felul, din trafic de droguri, din prostitutie, din trafic de organe, din pedofilie etc. 207 de doamna de§i face trotuarul, el fura ziua §i se distreaza noaptea, QSiface tot ceea cepoate ca sa ajunga bine . de ce e a§a eel care este335! probabil ca fiecare dintre noi avem un cuantum adanc de vina. o vina careaia ne e teama sa ii privim ochii. o la§i gravida §i apoi o fort.ezi sa il arunce in veceu336. nu te doare ca o doare337. ii iei banii mamei tale din po§eta cu japca338, ca tiganca care vinde droguri cere astazi mai mult decat ieri. daca Tig ai nevoie de bani te camatare§ti §i o sfecle§ti . daca o dai cu sticla340 ajungi fara chilo^i in cur. fumezi ca un spart §i rfi mancam eolaeii mai devreme. nu te uit4 la suferint.a celor care te iubesc, care se dor pentru tine, pentru ca e§ti din bibelou341. daca ai fi din Bucure§tiul profund te-ai da pe credinja, pe cultura, pe elevate interioara. daca e§ti din bibelou, nu ti se cere nimic §i crezi ca ^i se cuvine totul. . . ehei, ca sa vezi §i ca sa nu crezi... am visat toate astea azi diminea^a. cand m-am trezit §i m-am dus sa ma spal pe ochi, mi- am dat seama ca nimic nu e adevarat, ca tot ce am scris aici e baloane de sdpun . nu-i frumos, ca tot ceea ce parea dramatic sa nu fie?! po^i sa intri in second life343 §i sa te inchipui ca in viafd. ni place jocul sj ui^i visul. E ca visul unei nop^i de TOAMNA, de elena r- 344 tarago . Somn u§or, na^iune, oriunde ne-am afla dormind! Nimic nu se intampla, cand se intampla prea multe. . . 334 Sa parvina. 335 Cel fara scoala si care se ocupa numai cu lucruri ilegale. 336 Sa il avorteze. 337 Nu te doare de problemele ei inainte si post-avort. 338 Cu forta si in mod nedrept. 339 Apelezi la camatari si dai de mari probleme. 340 Daca esti alcoolic. 341 Esti din lumea indiferentilor, a badaranilor. 342 Aluzie la unul dintre versurile piesei: Sa nu crezi nimic, al trupei Iris: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_%28forma%C5%A3ie_rom%C3%A2neasc%C4%83%29. 343 Un joe online interactiv, deschis tuturor pe baza de cont personal. Un articol de prezentare din Gdndul, 4 august 2007: http://www.gandul.info/tendinte/second-life- cuvantul-aduce-viata-872175. 344 Greseala intentionata. E vorba despre Visul unei nopti de iarna a lui Tudor Musatescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Visul_unei_nop%C5%A3i_de_iarn%C4%83. 345 Al afla! 345 Aluzie la o replica celebra, a unui film american: Noapte buna, America, oriunde te vei 208 Ce ma bucur ca sunt pros t! Am a§a o bucurie ca sunt prost346...de nu va pot spune! Daca as. fi fost pu^in mai rasarit347, s-ar fi cerut mai multe de la mine...Dar daca sunt prost, sunt frasin de prost, nu pot sa am vreo speran^a de ameliorare, nu? ! Apropo: am uitat sa ma §i prezint. Dar ce conteaza pana la T.AQ urma «« numel O biografie se poate rescrie la nervi, se poate asambla la zambet...§i poate fi fidela cu cele mai bune vise ale tale. Dar tu. . . sa nu fi deloc. . .tu. Adica eu... Da, sunt teribil de prost. Nu §tiu ce sa ma fac, pentru ca sunt prost de bubui, de claxonez. Tot ce vreau sa fac.nu le mai fac. De ce nu le mai fac? Pentru ca imi trece cheful repede de ele. Le las a§a. . .in coada de morcov349 §i nu le mai fac. Se supara cineva ca nu le mai fac?! Se supara cineva ca mor prostlW §i, daca a§ muri genial, ce? Chiar a§a?!!! Tot o Un text din 18 octombrie 2007. Mai dezghetat la mine, mai destept.. Un pamflet facut la adresa acelorasi autori de blog sau comentatori, care nu isi asuma numele, care se dau de anonimi. 349 Rescrie a sintagmei: in coada depeste. 209 varza...Mai bine sa raman asa cum sunt eu, cum m-am creat 350 eu . Sa nu mi se ceara nimic in plus, sa fiu nesimtit, tocsun, tembel...dracos...Ca atunci cand esti prost... esti prost si gata. . .Nu i^i trebuie scoala sa fii prost. Am auzit ca numai cand esti maz destept \\ se cere sa fii competitiv. Dar daca esti ^rast, po^i sa fii si surd, si mut, si dulau351... Pe cine intereseaza ca tu esti dulau, nu?! Ji se spune ca nu stii sa mananci, ca nu stii sa te exprimi, ca nu ai niciun Dumnezeu, ca esti un nemernic. . . §i ce daca sunt prost?\ Daca am bani... si sunt prost, nu merge? Eu cred ca merge. . . Iar am uitat sa ma pronunt.. Adica sa-mi pronunt. numele. §i daca mi 1-as spune ce ar fi? Ca daca sunt prost, si am $7 6am, si ardt si bine...CQ mai conteaza numele? §i daca am vreun nume conteaza? Eu cred ca nu conteaza sa ai vreun nume...ci sa fii prost. . .dar smecher. Adica sa nu ai studii, sa fii prost. . .dar sa ai bani. §i daca ai bani. . .nu po^i fi prost? Dar de ce tot ma fac prost. . .pe mine, care sunt smecher?] Eu nu sufar de complexul de autoeducare ca al^ii. Eu sunt asa cum sunt eu, cum au fost si parin^ii mei...Si eu nu vreau sa ma schimb. Am oroare de schimbare, de faptul de a ma schimba... Eu nu vreau sa fiu genial. Eu vreau sa fiu prost! Nu se poate sa ma lasa^i asa?! Nu se poate sa ma lasa^i ...?!! Nuse poate?!!!... Eu cred, totusi, ca e mai bine sa fii prost... Consumi mai pu^ina energie, nu mai rade lumea de tine ca nu stii ultimele studii in materie, ca nu stii sa vorbesti de 30 de ori mai multe limbi straine de cat cunosti, ca nu po^i sa. . .zbori. Eu zic ca e mai bine prost. . .La revedere. . .si hai, pa! Anonimu', fraiere! 350 M-am intalnit cu mai multi oameni de-a lungul timpului, care, din cauza invidiei dar si a constiintei de sine, se dadeau de oameni simplii, nescoliti, desi aveau studii universitare. Pentru ca sa nu imi spuna ca se simt prosti in fata mea...mi-au spus sa ii las in pace, ca ei sunt oameni pacatosi, fara prea multe ambitii de la viata. Insa, in fata altora, erau zmei. Se laudau cu orice lucru...pe cand, in fata mea, o faceau pe smeritii, pe pacatosii... Acesta e un exemplu tipic de fariseism...care acopera, de fapt, impostura. 351 Nesimtit. 210 Poeziile de noapte sunt altfel decdt poeziile de zi?i De ce sa scnu poezn?! Usile \\ se deschid intotdeauna, daca nu {i-au fost inchise. . . Usile sunt niste intdmplari. Poeziile de noapte sunt si ele niste intdmplari, care nu se petrec ziua. Usile \\ se deschid brusc. Pantofii, ca si usile, sunt de vanzare, dar noi mestecam dioxid de carbon. Muzica noastra intra intamplator, pentru ca te cunosc din intdmplare . . . Care intdmplare?! 352 Un poem din 1 1 noiembrie 2007. 211 Am uitat daca intdmplarea e de noapte sau de zi... In orice caz conteaza. . . cand se deschid u§ile. Daca ramai blocat in lift, ai u§i care nu se deschid, ca ni§te poezii suprarealiste, care se scriu numai noaptea? Care noapte era cea in care te-am intalnit dar nu te-am vazut? ! Ma uitam la nimic. . . §i nu te-am vazut. Dar eu nu cred in intdmplare. . . chiar daca nu te-am intalnit! Eu cred in providenld.. . chiar daca cuvintele mele par sa nu aiba sens. Cum sa nu aiba sens cuvintele? ! Care cuvinte nu au sens §i de ceV. Daca nu in^elegeti nu trebuie sa arunca^i. . . U§ile, daca crezi, nu sunt baraje... ci puncte de trecere. U§ile sunt de trecere. Va rog, doamna, trece^i. . . pentru ca aici, pe loc, nu se sta niciodata! 212 Poveste de neadormit copiii ■ft- *^ ^^ *■ A existat odata un mic prichindel , care nu se culca pana cand cineva nu ii spunea o poveste. Era un nazdravan de baiat, adica un chiulangiu de la §coala, iar mama lui il alinta, ca orice mama, cu multe minciuni adevarate. Princhidelului ii placea sa fie bagat in seama. Cand nu mai era bagat in seama arunca cu paharele pe jos, nu i§i mai facea temele §i dracuia ca un apucat, ceea ce voi, dragi copii, nu trebuie sa face^i! Povestea noastra este despre Mic§unel... pentru ca prichindelului ii placeau cap§unile. Intr-o zi s-a furi§at in bucatarie §i a mancat toate cap§unile pentru dulcea^a. Mama lui 1-a prins manzolit din cap pana in picioare cu sirop de cap§uni, de aceea 1-a poreclit. . .Mic$unel. Insa lui nu ii placea acest nume. El dorea sa fie iubit, in^eles, alintat...Mama lui in^elegea acest lucru §i il alinta... Dar era §i severa cu el, pentru ca dorea sa ajunga un om inva^at. La 18 ani...Prichindelul de alta data dore§te sa se angajeze barman. Nimic mai gre{os... Adica sa stea intre bere, ca un apucat. . .§i sa manance cap§uni. 353 Un text din 1 1 decembrie 2007. 213 Are tatuata o capsuna pe mana, nu conteaza carc.Pe prietena lui o enema G. §i tocmai cand dori sa dea testul de admitere la facilitate... i§i aduse aminte de povestea din seara de 31 martie...cea despre furnici. Doua furnici ascultau muzica underground. §i una zice catre alta: o muzica de arfar...§\ rasera doua ore... Prichindelul a luat astazi nota 10 la dictare. Nu stiu cum s- a intamplat asta...pentru ca el ia numai nota zece! A venit acasa fericit si mama lui 1-a pupat pe amandoi obrajii. Insa, pentru ca venind val-vartje a aruncat si vaza aceea scumpa, de langa tele vizor, pe care mama lui o iubea atat de mult... era sa ia o bataie zdravana, daca tatal sau, nu o implora sa il ierte. . . Doua emoticoane vorbeau intre ele despre ce or sa faca de revelion. Unul zicea ca o sa se duca la munte ca sa vada cum ninge. Celalalt, mai posac, vrea sa stea casa, pentru ca nu vrea sa ramana iniepenit in trafic. Mai mul^i colindatori se luara de prichindel...El pica examenul din cauza emotiilor...Isi aduse aminte ca mama lui il certase pentru vaza. . . De fapt, orice simbol fantezist354 porneste de aici, de la o mica agresiune din copilarie...Dar de ce ne intoarcem mereu la copilarieV. Adolescen^a e si ea, ca si tinere^ea, ca si maturitatea o perioada, unde se intampla atat de multe lucruri frumoase. . . Ce ii trebuie unei povesti ca sa nu fie povestel Sa iesi din circuitul nevinovafiei ei suspecte, sa demonstrezi ca nu te temi de ce e in spatele cortinei. Dar ce e in spatele cortineiV. O realitate mult mai fascinanta. Povestile se spun cand vrei sa adormi vigilen^a copiilor. Copii, nu mai asculta^i povesti! Juca^i-va de-a via^a!!! Da, pune^i mainile pe jucariile voastre si vede^i ca nu au via^a si apoi, merged spre lucrurile care au via^a si observa^i ca viafa nu e de jucdrie... Prichindelul e o fic^iune! Daca ave^i un pare in fa^a casei, o livada, o padure... merged §i mirosi^i iarba! Pipai^i iarba cu mainile, intinde^i mainile spre razele soarelui, trage^i aer in piep, manca^i fructe proaspete, rupte chiar de voi din copac.si o sa vede^i ca povestile sunt mult mai urate decdt viafal De ce se tern parin^ii de copii?! Pentru ca nu sunt niste copii perfecte ale lor. . .si cei care vor sa-i manipuleze. . .se tern ca acest lucru nu se poate face. . . Inva^i pe copiii vostri sa va intreaca idealurile! 354 O alta ironie la adresa psihanalizei si a inventarierilor ei simbolice abracadabrante. 214 Nu le mai da^i idealuri mici, ci da^i-le idealuri enorme! Rupe^i car^ile de pove§ti §i inva^i-i cum arata adevara^ii copii ai lui Dumnezeu, cum arata Sfin^ii, cum arata painea coapta, cum arata candela, cum arata icoana, cum arata raul, cum arata graul, cum arata apa rece §i zapada, cum arata Dumnezeul lor!... Da^i-le pe Dumnezeul lor, imparta§i-Ji-i cu El §i nu vor mai casca gura dupa pove§ti de adormit copiii! Faceti-i sa fie treji, pentru ca §i voi a^i dormit prea mult! 215 Ce conteazd, daca nu ma crezi? . — — Pot sa rji spun ca mi-e dor ore intr-o mie de feluri §i sa cred, a^ipind, ca nu {i-am spun niciodatanimic... Pot sa par nepasator cand ma doare inima, pot sa tree neobservat cand lacrimez, pot sa fiu ca §i cand n-as. fi, pot sa ma prostesc sau sa fac pe prostu', cand o mie de substantive, venite din partea ta, nuauniciun verb... La urma urmei pot sa nu insemn nimic . . . La urma urmei pot sa scriu §i sa nu ma vezi sau sa fiu §i sa nu-^i dai seama. . . Cele mai mari emo^ii le ai atunci cand e§ti descoperit, cand e§ti prins in tine de surasul ei sau al lui, §i cand te iubesc e prea stramt ca sa rasufli. Accentuez cuvintele, dar ele nu pot striga. . . 355 Un poem din data de 19 decembrie 2007. 216 Daca ma crezi, nu conteaza daca nu ma cred o mie, daca nu ma crede nimeni, daca in jurul nostru se face un perete, inalt, pana la cer, din sarma ghimpata §i noi doi suntem o colonie singulara intr-o mare de ochi urlatori. . . Am nevoie sa ma sim^i tu. . . Am nevoie sa fii tu cu mine, ca toate clipele sa fie. . .dragoste. . . Da, po^i sa nu ma crezi, po^i sa nu ma vezi, po^i sa nu ma auzi. . . Po^i sama dete§ti... pentru ca nu ma cuno§ti. . . Oricand m-ai cunoa§te m-ai iubi. Oricand te-a§ cunoa§te te-as. iubi. §i te-as, iubi pentru ca e imposibil sa nu vrei sa fii mai frumos decat singuratatea de a nu fi iubit. Cuvintele au o logica pentru eel care e in cuvinte, pentru eel care are cuvinte suferite, durute, iubite... Daca nu ^i-au ^ipat cuvintele in tine, daca nu au vrut sa iasa afara, daca nu ai fost pus in situa^ia sa ai rasuflarea taiata, sa i^i inghi^i cuvintele. . . nu are rost... Daca nu ma in^elegi. . . cine te in^elege? 217 Daca nu ma vrei. . .cine te vrea? Daca faci din locul meu locul tau si din locul tau locul meu pui intre noi dragoste si cred ca putem respira. Dragostea nu tine de cuvinte. . . dragostea ^ine de necuvinte. Dragostea ^ine de hipercuvinte, de megacuvinte, de tacere. . . Vrei ca sa ma crezi sau sa urfi? ! Vrei ca sa batem campii toata noaptea sau sa ma iubesti?! Daca da... cg conteaza daca nu ma crede nimeni, dar tu ma sim^i in tine ca pe ceva de neinlocuit? ! Ce conteaza. . . daca tu ma crezi?! . . . Ps: maine, 20 decembrie 2007, implinesc 12 ani de cand mi-am cunoscut so^ia. 218 Adevdruri din inimd E drept sa fii bun356. E drept sa fii bun cu eel care nu e bun cu sine, cu eel care nu i§i da seama ca pacatul e o sinucidere. E drept sa fii bun pentru ca Dumnezeu a fost Cel mai bun cu noi. §i cum sa nu fie Cel mai bun dintre to^i, cand El ne-a ridicat pe noi din moarte tocmai atunci, cand noi eram ura^i, decazu^i §i nu frumo§iV. E drept sa vorbim in termenii iubirii intre noi. Caci nu exista iubire mai mare, decat aceea pe care Hristos Dumnezeu ne-a invatat-o: aceea de a ne pune sufletul pentru prietenul nostru. Dreptatea nu e o vorba! Dreptatea e dragoste. E drept sa te iubesc pe tine, pentru ca Dumnezeu ne iube§te fara ca noi sa fi facut ceva. §i daca El ne iube^te atunci §i eu trebuie sa iubesc pe aproapele meu. Chiar daca nu §tiu ce este iubirea, ma rog sa o invat, Chiar daca nu §tiu care imi este aproapele §i cum trebuie sa il vad pe el, ma rog sa il vad ca iubit. Trebuie sa il vad ca iubit pentru ca sa ma umplu de Cel iubit. Cum e§ti Tu, Doamne, iubire atat de mare pentru noi, Frumuse^ea lumii?! Caci noi nu Te §tiam dar Tu ne doreai. §i 1 Un articol din 1 1 februarie 2008. 219 cand ne-ai dat sa Te cunoastem pe Tine, ne-ai dat sa fim si cu Tine, pentru ca a cunoa§te inseamna a fi impreund cu Cel cunoscut. §i atunci cand strig catre Tine, Tu e§ti in mine, e§ti aproape de mine, cu mine, Dragostea mea. . . §i esti aproape de tot eel ce striga catre Tine. Trebuie numai sa strig ca sa Te simt si mai viu in via^a mea. Strig si esti, pentru ca mereu ai fost. Rugaciunea nu inseamna absen^a rela^iei dintre mine si Tine ci prezen^a Ta in fa^a mea. Te strig pentru ca Te simt cu mine. Te strig pentru ca Te am cu mine. Te strig pentru ca Te doresc cu mine. Te strig pentru ca esti aici. Nu Te strig pentru ca esti departe, ci pentru ca esti prea aproape. Si pe cat esti mai aproape, pe atat, Domnul meu, Te strig si cad inaintea Ta in smerenie. M-ai inva^at ca nu pot sa exist fara Tine. M-ai inva^at dulcea dependent de Tine. Pacatul meu nu este numai rana mea, ci si moartea mea fa^a de Tine. De aceea, atunci cand ies din moartea pacatului prin slaba mea pocain^a, Tu esti lumina care imi alina ranile si imi da sa zambesc, sa fm viu. N-as putea zambi daca Tu nu m-ai iubi. Si nu m-ai putea iubi daca nu m-ai ierta. Iar Tu ma ierji, pe mine, pacatosul, Iubite Doamne, de toate pacatele mele si ma ridici ca sa I^i strig Tie cantare de biruin^a. §i cand ma ridic din moartea pacatului meu, in^eleg ca iertarea este iubire si ca inima mea trebuie sa ierte ca sa fie blanda si buna. Daca eu nu ma ridic, eu nu ma bucur. §i daca nu ma bucur cred ca traiesc intr-o lume rece, corupta si plina de faradelege. Insa, daca ma ridic din moartea mea si sunt plin de zambetul harului Tau, atunci eu sunt plin de har, sunt plin de frumuse^e, sunt plin de milostivire, pentru ca sunt plin de zambetul slavei Tale. Da, sunt plin de frumuse^ea Ta cand I^i mul^umesc! Cand nu I^i mul^umesc sunt plin numai de mine si atunci sunt orb. Cand sunt mul^umitor fa^a de Tine nu ma vad ci numai Tu esti prezen^a care ma ocupi. §i e atat de frumos, incomparabil de frumos, ca sa fiu ocupat de slava Ta, pe cat e de trist sa fiu orb cu mine insumi. Tu faci din inima mea un altar frumos. Tu faci din via^a mea un rai. Tu faci din mine, eel atat de ranit de moarte, o inviere. 220 §i nu stiu cum sa I^i multumesc pentru atata nesperata frumusete! Nu imi gasesc niciodata cuvintele, ci stau numai cu inima deschisa, plina de multumire, ca o candela in fa^a Ta. Numai arzandu-mi inima simt ca stau, asa, pe muteste, si sunt multumire. 221 fie, din inima Nu, nu te po^i opri din drumul tau357, chiar daca greul te inunda §i, ca pe o povara grea, il sim^i in inima ta. Nu te po^i opri deloc, nicio clipa §i in nicio zi sa nu crezi ca Dumnezeu tace §i nu-^i §opte§te nimic. Nu, iubitul meu, sa nu te sim^i singur cand te doare, cand inima ta e plina cu vorbe nerostite, negandite, infiltrate de-odata, de sus. Sa nu-^i para timpul scurt. El e foarte generos, dar suspansul lui tu il percepi in fuga. 357 Un poem scris pe data de 19 aprilie 2005 si editat la nivel online pe data de 5 martie 2008. 222 Sa crezi ce \i se spune cand Dumnezeu i^i vorbe§te. Sa crezi din rasputeri, fara re^ineri, cu for^a celui care cutremura oamenii, cand ii prive§te §i e privit. §i, mai ales, sa nu te la§i dus de nas. Repet mereu. Stiu ca ma repet. Dar mereu sunt atent sa-^i spun altceva, altcumva, pana altunde. Eroziunile sufletului meu sunt pipaite de nedumerirea ta, de privirea cu care ma prive^ti ca pe o carte inchisa. Vaile aten^iei mele sunt in palmele tale, sa §tii asta, §i vei vedea venind spre tine, la fiecare dintre cuvintele mele, un dor de tine ca o rasuflare adanca. Iubitul meu necunoscut total, confidentul meu, o, strainul meu aproape, vin la tine §i plec de la tine. Ma mut la tine sau te mu^i defmitiv in mintea mea. Sa fie oare dorul meu 223 atat de mare, meat sa nu mai pot sa a§tept, fara ca sa-fi scriu? Sa fie oare dorul meu atat de viu. . .un pustiul Niciodata nu am §tiut, cum nu §tii nici tu, cat de frumoasa e surpriza de maine, de a doua zi. Te treze§ti §i vezi ca a doua zi e mai frumoasa ca nicio zi §i ca a doua zi, dupa multe zile, e iara§i frumoasa. Cred ca de aceea iti spun sa nu-^i fie greu, chiar daca e teribil de greu, sa nu-^i fie aproapele departe §i tu sa nu te confunzi cu nefericirea ta, ci cu zambetul pe care Dumnezeu |i-l va darui. Crede-ma ce-^i spun: cuvintele se implinesc intotdeauna! 224 Tributarii micilor pove§ti Cap. 1. Nimicuri pentru tofi Gheorghe vorbe§te despre el , despre nimicurile vie^ii lui unui public avid de nimicurile vie^ii lor. Nimicurile sunt fotografiate. Oamenii vor sa §tie, sa vada unde doarme Gheorghe, unde i§i face nevoile, daca transpira, la ce se gande§te cand e in trafic, cum plange Gheorghe. . . Denisa se indragoste§te. Pune un film pe net cu dragostea ei, cu imbnui^arile ei. Nu conteaza daca dragostea conteaza numai pentru ei sau pentru toata lumea, pentru ca nu mai importa . Importa numai sa scriem ceva, sa punem fotografii care nu intereseaza pe nimeni sau care, din fericire, totu§i intereseaza pe cat mai murfi. Virgil are o cearta cu Teodor. Nu ne intereseaza cearta dar nu avem ce citi sau nu citim. Se scrie in cuno^tin^a de cauza. Gheorghe pune o fotografie. Alin e atent la nuan^a unui cuvant. Pe Mihai il intereseaza insa cearta cu cei ce cred, pentru ca cei care cred nu sunt unii care nu cred. §i cand nu crezi nu e ca atunci cand crezi. §i, diferen^a intre credin^a §i necredin^a e aceea ca credin^a redefine;? te intreaga ta via^a. ' Un text din 16 martie 2008. 1 Nu mai e important acest aspect. 225 Ce nu vrem sa spunem? Ca nu ne mai intereseaza povestile adevarate. In locul marilor pove§ti, a pove§tilor reale, povestile noastre sunt tabloidizate360. Noi nu mai suferim, nu mai avem pacate, nu mai avem lacrimi...ci numai succese sau cataclisme. Insa nu avem niciun 361 succes . Avem vie^i mici, in care suflam ca in iaurt. Daca tu incepi sa sufli de la sud §i eu de la nord, daca tu o iei cu inceputul §i eu cu sfarsjtul vie^ii noastre avem vie^i de care ne ru§inam362. Pentru ca viafa mica este o via^a insatisfac^ioasa363 la culme, de aceea te ru§inezi sa fii credibil364. Vrei sa fii clovn, vrei sa fii anonim, vrei sa fii turbat de idealuri...Literatura pe care noi o literaturizam cu viat.a noastra, via^a noastra literaturizata e plina de parada obscena. Livia i§i prezinta amorurile ei cu necunoscu^i, amorurile ei platite. Victoria dore§te sa se casatoreasca cat mai repede pentru ca vrea sa aiba un copil. Daca pentru Livia dragostea este doar o ejaculare, pentru Victoria dragostea este orgoliul de a avea un copil tot la fel de inteligent ca al Anei. Ana, la randul ei, crede ca are eel mai bun copil, de§i, vede la televizor sau pe net copii mult mai talenta^i decat ai ei §i are complexul mamei care nu afdeut tot ce trebuia. Daca Adrian are un copil handicapat, Miruna are un copil care e genial. Diferen^a dintre ei e platita cu invidie. Invidia, arma prostului, face din discu^ii certuri banale, cretinoide. Parerea mea conteaza §i a lui, nu. Parerea lui conteaza?! Ce parere conteaza! ! ! ! Dumitru va veni intotdeauna §i va spune ca nu se poate sfar§it fara incheiere. Orice sfarsjt trebuie sa fie §i o incheiere, de§i, mereu, sfar§iturile poarta in ele resturi de relate. Cap. 2. Ficfiunea de a trdi 360 Ce este tabloidul: http://en.wikipedia.org/wiki/Tabloid. 361 Pentru ca tabloidizarea vietii noastre inseamna sa vorbim despre lucrurile de suprafata, despre mari bucurii si drame ale noastre, dar nu si despre cum ne simtim noi intotdeauna, in fiecare clipa. 362 Pentru ca vedem ca nu avem mari lucruri de spus despre noi, pentru ca nu suntem oameni valorici. Adica nu am facut ceva marcant la nivel istoric, ceva unic. 363 Nesatisfacatoare la nivel personal. 364 Adica sa fii om serios. Nu poti fi om serios pentru ca vezi ca nu ai facut lucruri serioase in viata ta. 365 Literatura pe care noi o banalizam / literaturizam, pentru ca ne ocupam numai de subiecte banale, ridicole, fara semnificatii profunde. 226 Cand ai numai nume intr-o carte, nume fara indicate, realitatea e de domeniul fictiunii. Cand personalizezi foarte mult lucrurile atunci orice pelicula de film, ca cea de care se simte atacat pre§edintele Basescu devine o inapari^ie. De ce nu te po^i disocia de cuvantul scris sau de imaginea vizuala, ci scrisul §i imaginea cu §i despre tine insemni tu insufil lata mentalitatea tabloidizata!!! In loc sa conteze omul, ce face, ce este, unde este...conteaza ce se spune despre om §i ce indica imaginile rupte de om. Po^i fi intr-o imagine? Nu, niciodata! Te po^i transforma intr-o imagine? Nu, niciodata! Ti se poate truca imaginea? Da, intotdeauna, atata timp cat o imagine este o parere a ta, a lui, a multora, care nu are relate cu mine. De ce sa aiba relate cu mine? Pentru ca vrea sa ma reprezinte. Numai cand eu con§tientizez ca cineva mi-a surprins in mod real fiin^a, cand m-a surprins cumva in cuvant sau in imagine sau in piatra sau in melodic. . atunci simt ca sunt eu, ca am de-a face cu o imagine despre mine. Insa Madalin are nevoie nu de o imagine care sa explice ci de o imagine care sa inculce un presupus adevar. Luam patul lui Gheorghe §i punem in el pe Denisa. Denisa nu are nimic de-a face cu Gheorghe, nu se cunosc, nu s-au vazut niciodata. Deodata apare imaginea contrafacuta ca intre Gheorghe §i Denisa este o legatura amoroasa. Cum au spus patul §i Denisa acest lucru? De ce pot exista patul §i Denisa in relate cu Gheorghe numai in acest sens? Povestea mea e mica. Imaginea mea e contrafacuta. Eu sunt un om patetic. Eu nu am de spus nimic. Totul e un teatru scabros. Acestea sunt adevaruri care plac. Exista adevaruri care nu plac: Eu sunt specializat in...De unde afi ajuns la aceastd concluzie? Suntefi in afar a problemei ... Propozi^iile mici inca mai pot fi urmarite366. Pentru cat timp mai pot fi urmarite §i acestea §i n-o sa vorbim doar prin semne sau gesturi? ! Omul obose§te la fraze lungi §i bine gandite, adanc gandite, pentru ca nu mai are putere de concentrare. Cand nu te poJi concentra inseamna ca nu lucrezi cu mintea. §i cand nu lucrezi cu mintea... lucrezi cu alte par^i ale corpului sau ale sufletului tau. A§a se confunda manualitatea cu gandirea, §mecheria cu inteligen^a, silogismul cu gandirea duhovniceasca, adevarul cu 366 Observam, cu multa durere, ca membrii noii generatii si nu numai ei, ci si cei mai in varsta, nu ne mai pot urmari frazele lungi, complicate, cu rationamente in serie. 227 aparent.a, mojicia cu coloana vertebrala, ^ipatul cu cantatul, munca cu exploatarea, recrearea cu devastarea. Un tigru de la Gradina Zoologica ni se uita in ochi. Ce inseamna asta? Nu ma intereseaza pentru ca mestec guma. Pot sa imi dau seama ca sunt penibil cand mestec guma? Sau cand merg in tramvai? Dar de ce sa imi fac procese de vinovatie, daca nu am niciun pacat. . .Daca am bani, ce pacate sa am? Daca nu ma doare inseamna ca sunt insensibill Ce mai inseamna sa fiu insensibil daca sunt mitocanl Dar ce inseamna sa fii mitocanl Cred ca mitocan inseamna sa. . .ascurfi materialist. Sa \\\ placa materia mai mult decat spiritualizarea materiei prin spirit. Cap. 3. Intelectualii asculta manele Un om care gande§te, un intelectual nu poate sa asculte... manele. Aceasta e cutuma pseudo-intelectuala! De ce nu poate? Pentru ca asculta scartlitul timpului, e direct scufundat in cu cine sa se mai culce pentru ca e intelectual §i pe cine sa mai §paguiasca367 pentru ca este intelectual, pe cine sa mai pupe in fund pentru ca este intelectual §i pe cine sa mai bolboroseasca368 pe la col^uri pentru ca este intelectual. De ce nu poate sa asculte un intelectual manele sau rock sau cucurigu? Pentru ca coco§ul nu canta manele. Insa intelectualul asculta manele, asculta orice. Mai ales asculta pe dracu'. Oamenii care se tern sa mai fie din antichitatea timpurie §i care nu cred in Dumnezeu dracuie §i aliniaza pe oameni cu dracu'. Deci dracu' exista, de§i nu exista iar Dumnezeu nu exista pentru ca nu exista369. Intelectualul asculta manele sj aminte§te de dracu'. De fapt intelectualul e fudul370, ca §i neintelectualul. Exista vreo materie la §coala care te face... intelectual? Dv. a{i studiat aceasta materie?!!! Noi, nu!...Deci daca nu exista o materie la §coala, in care sa se spuna: Ora de Intelectualitate, intelectualitatea nu exista. . . 367 De la cine sa mai ceara mita, spaga. 368 Sa il calomnieze. 369 Conform rationamentului fals al celor necredinciosi sau indiferenti din punct de vedere religios. 370 E mandru in mod prosteste. 228 Insa, pentru ca exista: Ora de Religie, atunci exista Religie, pentru ca exista: ora de Religie. Nici ateism nu exista pentru ca nu exista: Ora de Ateism. Cap. 4. Valurile mdrii nu sunt ca valurile din cadd George imi spune: Nu exista Dumnezeu... §i eu il intreb pe el: Sipe cine intereseaza asta?! G: Pe mine... D: Pe mine, nu... G. Pe dv. nu va intereseaza dacd exista Dumnezeu?! D. Nu... pentru ca eu trdiesc cu Dumnezeu. De aceea nu ma intereseaza, dacd exista sau nu exista Dumnezeu. 371 Cap. 5. Plagiaturi perene 379 De-a-ndoaselea. Mai intai ai ce scrie §i apoi scrii . Daca vrei sa ai o carte pe care o copiezi, ai o carte plagiatd. Plagiatd de la plagd, de la blestem. Adica furi §i cade blamul pe tine. Furi ideea de la altul §i i^i faci casa, blog, familie, ^ara. a 373 Insa a fur a reieta inseamna a face nimic, a fi ics taiat. Trebuie sa personalizezi. E adevarat...cuvantul a personaliza e un cuvant lung, more lung374. Ar trebui sa spui ca faci p. Iar p. inseamna a personaliza. Un fel de m. = mul^umesc. Dar de ce sa 'in c 'i nc. scrii §i m.? Mai bine nu scrii nimic §i filosof ramai . Cap. 6. Filosofii sunt cei care scriu si vorbesc, nu cei care nu scriu, nu vorbesc dar au... completdri. Filosofii vorbesc §i scriu. Daca nu vorbe§ti, nu ramai filosof ci ramai prost sau ramai nimeni. . .adica a§a cum e§ti tu de O deformare voita a pluralului lui plagiat: in loc de plagiate... plagiaturi. 372 Adica cartea e o nevoie personals si ea iese din tine...cand ai ceva de spus, de comunicat. 373 O pronuntie defectuoasa a lui: X, care se practica adesea in vorbirea curenta. 374 More lung (prin imbinarea unui cuvant englezesc cu unul romanesc): mult mai lung sau foarte lung. Foarte lung pentru cat mai stim noi sa vorbim romaneste... 375 Aluzie la prescurtarile lenevoase ale mesajelor virtuale, care au devenit o moda de vorbire ininteligibila. 376 O ironie la celebra formula populara, care nu se potriveste oricand. Daca nu scrii nimic solid. ..nu poti sa ramai filosof. Poti ramane doar o pata de negreata sau un nume obscur pe blazonul unor mari institutii de cultura. 229 obicei. Pentru ca trebuie sa te vinzi, sa te prezinti, trebuie sa fii remarcat, sa fii celebru, sa fii antena, sa fii sicriu, sa fii soclu, sa fii stea...safiiuitat. "Kin Uitarea na§te mon§tri . Uitarea esentiala na§te mon§tri: adica uitarea lucrurilor esentiale. Filosofii se gandesc despre existentl, despre ei. Se gandesc numai la ei. De aceea injura pe cei care nu sunt de acord cu ei. Trebuie sa nu fii de acord cu filosoful dinaintea ta, pentru ca sa fii original. Tu trebuie sa fii original, sa ai eseu / careu / sistem...sau sa nu ai niciunul, dar sa ti se vanda bine cartile, daca §i a§a ai 378 prea purine . Trebuie sa fii anti, mereu anti... ^Nu, antilopa / sincopa, ci anti, ca sa fii filosof. Deci filosoful trebuie sa vorbeasca pentru ca vorbirea e auzita379. Cap. 7. Noi facem premiile si ni le dam noua inline Cel mai bun scriitor este Marcel. De ce? Pentru ca uite, a§a vreau eu! Eu §i cu Alina, cu Florentina, Valeriu §i Cristina am decis ca Marcel e eel mai mare scriitor al tuturor timpurilor. Noi votam, el iese. Mergem la televiziuni, dam declaratii de presa, scriem pe bloguri §i... Marcel devine eel mai mare scriitor al tuturor timpurilor. Daca nu zice cineva ca noi il mancam . Daca nu zice ca noi e un prost, e un iresponsabil. El nu vede cat de bun e Marcel? Bine, vrei sa ii zici tu, hai sa ii discutdm prima carte, a doua, a treia...sd ii cercetdm gdndirea, ca sa vedem ceface acest Marcel, daca e atdt de eel mai bun ? Dar auzi deodata, la unison: Nuuuuuuuuuuuu, tacit Nu trebuie sa vorbesti...A§a hi spun cei 5, care au decretat faptul ca TO] marcel e eel mai mintenas bdiat din toate secolele. Anonimii se scnu cu nume mare, pentru ca sa para impozan^i. Adevdrafii oameni38 stau prin colturile istoriei, ascun§i de smerenie. 377 Uitarea faptului de a fi om al lui Dumnezeu...naste monstri cu fata umana. 378 Aluzie la intelectuali ai zilei, cu nume mai mari...decat firava lor opera. 379 O alta ironie la adresa unor filosofi romani si nu numai, care vorbesc pentru ca sa nu fie uitati si nu vorbesc. ..pentru ca au mai studiat, cu asiduitate, noi probleme din domeniul lor de activitate. 380 Adica il discreditam in chip si fel. 381 Cu minte, destept om. 382 Cei care fac parada de cunoasterea lor numai la televizor...dar nu si in carti. 230 Ies in fatl numai spoliatorii, uciga§ii, farsorii, mafiotii, T.QA curvele §i cantare^ele de cafe-concert... Restul e tacere . Tacerea insa nu e de aur cand vine vorba de adevdr. Adevarul e t or de y orbit §i nu de tacerel Cap. 8. Niciodatd sd zici niciodatd Andrei mananca ciocolata. Diferent.a intre blog §i ciocolatd e ca ciocolata se termind. Blogul nu se termina. Blogul e neterminat. §i daca vrei sa scrii blogul ca pe mancatul ciocolatei ajungi de unde n-ai plecat387. Comunicarea inseamna reinterpretare de sine, gasire de sine, intuire de sine §i de al^ii. Povestea comunicarii e ca povestea iertarii: numai cine iarta vede mai departe. Numai cine vede §tie, numai cine cunoa§te poate explica, numai cine poate explica cucere§te, numai cine cucere§te comunica. Veronica, Mihaela, Cozmin, Valentin... nu scriu, ci doar se prefac! Ei ori vor sa faca valuri la apa mica ori sa se casatoreasca din cauza blogului ori sa faca bani ori sa faca cancer la degete388, de atata scris, ori sa piarda timpul. . . Pe o frunza de paianjen scria: „Noi vrem sa ca§tigam timpul. Nu ne plac pove§tile mici. Nici insignifian^ii care s-au plafonat ca sa le mearga bine389, nici aia care pot dar nu-§i fac timp390 §i nici cei care nu au timp pentru ca s-ar imboga^i prea mult comunicand. Nu ne plac materiali§tii, dar ne plac cei care se indumnezeiesc continuu". Restul e...cugetare. 383 Adevaratii creatori, Sfintii, marile personalitati ale istoriei, adevaratii oameni ai lumii. 384 Nu mai are rost sa continui mojiciile lumii una dupa alta... 385 Adevarul marilor oameni ai lumii trebuie spus cu tarie, cu putere. Despre el nu trebuie sa se taca, pentru ca tacerea, in cazul lor, e o crima impotriva sanatatii acestei lumi. O ironizare a formulei: Niciodatd sd nu zici niciodatd. 387 Daca creatia online nu e o creatie serioasa, implinitoare...nu ai facut nimic pentru tine, daca ai initiat un blog. 388Ironie... 389 Si sunt multi intelectuali care s-au plafonat, care au renuntat la studiu si la creatie, tocmai pentru ca nu cumva sa iasa in evidenta si sa isi piarda privilegiile personale si sociale. 390 Cei care au potente de creatie dar isi pierd timpul cu afaceri personale si cu nazuinte tree ato are. 231 Foaie verde de casmir ...ochii-ti sunt un raspapil Ogiljj -_ ■ ttUlyiii 183 + 886 = foaie verde de casmir...ochii-}i sunt un raspapil. Adica e la fel ca in Hitman 3 . . .Te pomene§ti langa lac §i trebuie sa pleci de acolo. Trebuie sa urci pe treptele acelea - de§i nu cam §tii prea bine butonul...ape§i, sui, mergi in direc^ia por^ii. . .§i daca o iei mai repede spre poarta nu vine gangsterul ca sa ii dai un cap in gura §i astfel sa po^i sa mergi mai departe. Mai dai o data jocul de la capat, de doua ori, apoi nimere§ti fa^a in fa^a cu poarta, ii dai un cap in gura §i faci rost de un pistol. . .cu purine gloan^e, dar dai de pistol. . .[...] Un text cu parole... Daca nu ave^i gust de aventura . . .nu are rost. . .sa mai citrfi ceea ce urmeaza! Casmir e la pagina 143 .. . 391 392 Articol din data de 25 mai 2008. Unjoc video. 232 E de dragoste? Vom vedea... Casmir 1 = rasa de capre crescutd in Casmir si in Tibet pentru pdrulfoarte fin si mdtdsos. Ce e alea. ..capre, mami? imale d Aha?!. Un fel de animale din Jurasic 2393. Casmir 2 = festaura moale si find confeciionatd din pdrul de casmir. . . . cand treci de gangsterul caruia i-ai dat un cap in gura, intri prin partea stanga, pe o u§a §i dai de alti doi gangsteri, care fumeaza [afroamericani fiind eL.caci au accent de repari394] §i tu, uciga§ul in serie, ii omori §i pe cei doi. . . Apoi intri in hala, acolo unde un terorist il bate pe un om de afaceri, pentru ca sa ii afle conturile...§i, pentru ca e§ti bdiat bun §i numai pentru ca e§ti bdiat bun, ii tragi un glonte in cap §i lu' gangsterul si lu' bancherul legat la ochi. Faci curdfenie\ Nu mai vrei gangsteri... §i atunci vii cu o mama de pistol / puscd / mitralierd §i ii capiezi imediat pe cei care l\\ stau in cale. Binein^eles ca tu nu dai socoteala nimanui. . .pentru ca e§ti in cadrul unui joe. . . [...] Te urfi la sangele lor care se impra§tie pe podea ca iubirea...lui Shakespeare396, care e acum online. [De undeva din spate s-a auzit o voce: Bd, au bagat online pe Shakespeare, hai sa stdm la coada!] 393 Un film ideologic, care vorbeste despre aclimatizarea dinozaurilor in contemporaneitate. 394 De cantareti de rap. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rapping. 395 /;' omori, in aceasta situatie. A capia inseamna si a enerva pe cineva, a-1 innebuni de cap, a-1 uimi cu ceva anume. 396 William Shakespeare: http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. 233 Te ui^i. . .§i mergi mai departe. Mergi mai departe pentru ca e§ti baiat bun §i insensibil. §i, pentru ceva timp, te invarti ca prostu', §i po^i sa nici nu mai continui jocul, pentru ca nu §tii ce trebuie sa faci. Devine o dilema. . .acest ce trebuie safac. Te \x\\\ prin toate cotloanele halei, te ui^i la ce mai poate face asasinul platit din taste... §i intuie§ti, a§a, ca printr-o rasuflare de inteligentl, ca trebuie sa urci. . .pe zid. Nu conteaza daca ai rau de inahime! Asasinii platiti nu au mama, tata, patrie, con^tiintl, nu au de niciunelea... El te taie la beregata, rji trage vreo cate gloan^e vrea el in tine §i apoi te lasa, a§a...neingropat. Ce cruzime!.. Pagina 886... nu e o celula, un loc unde sa stai... la racoare, ci o pagina. Ce e pe pagina 886? Un emoticon? Un §oarece? Cifrele ca§tigatoare de la Loto?. . .Nu! Pe pagina 886 nu se gasesc date despre ra§papil / ra^papir, care e un fel de ceva cu care se. . .cu care se. . .§ifoneaza lemnul. Ma, frate, dar de unde ai scos-o §i pe asta cu. . .§ifonatull Din §ifonier. . . Care ar fi semnificatia titlului? Pentru cei care nu prizeaza umorul negru sau decolorat. . .nu e nicio §ansa! . . . Astazi totul e patat cu aduceri aminte din Himtan 3 + Mafia397. Urmeaza repetitia cu mersul cu ma§ina, unde trebuie sa inva{ sa due pe gangsteri [aici eram valetul gangsterilor §i nu criminalul principal...] acolo unde dorea mu§chiul lor... 397 Un alt joe video, care vrea sa aduca in fata jucatorului lumea inceputului de secol 20. ..si actiunile malefice ale Mafiei italiene. Despre cele doua jocuri mentionate aici dau detalii, pentru ca le-am jucat pana la un anumit nivel. 234 Cel mai enervant era ca trebuia sa caut podul. . .podul peste o apa, pentru ca sa tree in partea cealalta a ora§ului §i, pana dadeam de pod, se termina timpul alocat cursei cu ma§ina. . . §i o luam iara§i de la capat...§i iar ma enervam... Pentru ca taximetristul care eram eu trebuia sa alerge cu o ma§ina din anii '30 printr-un oras. italian, care nu semana a italian, §i sa nu aiba pistol in mana, pentru ca sa se intalneasca cu mafiotii, care imi trageau la bate in cap...§i ma pistolau...§i ma alergau...de cadeam eu atunci intr-o balta de sange398. . . Cel putin balta de sange de la Mafia, de§i e mai mare ca cea de la Hitman, totu§i nu are fipatul din urma a§a de enervant... Pentru ca Agentul 47, care sunt eu, in Hitman 3, cand moare este enervant la culme... Pentru ca el nu moare, a§a, ca in filme...Ci moare cu incetinitorul...§i cand moare ^i-1 da pana la capat ca sa te enervezi §i sa joci cu §i mai multa aten^ie. . . Ca veni vorba de. . .dragoste. Agent fortisevan399 intra la un moment dat intr-un bar cu muzica slou400. Aici toatd lumea danseazd, toatd lumea se distreazd ...§i el cauta servieta cu diamante, pentru care omorase deja un batalion intreg de... inarma^i. Insa, in loc de diamante, de politicieni corup^i, a§a, dupa cum venea el de jos §i in fa^a lui era o scara...se pomeni in fa^a unui cuplu heterosexual [deci, aten^ie!] carc.se saruta.... jocuri?! I-auzi, frate, a§tia au inceput sa se sarute §i in 402 Ce face fortisevan cand ii vede? Avea o ditamai pu§ca in mana...§i...§i...trage cu pu§ca §i le strica sarutatul. El se 398 De fiecare data murea intr-o balta de sange, pentru ca jocurile video americane au o obsesie marcanta in ...sange, in multul sange curs din cei omorati. 399 Agent 47. 400 Slow (eng.) = inceata, de dans in doi. 401 Aluzie la un vers al lui Stefan Banica jr. 402 Insa nu exista numai saruturi in jocuri si nuditate provocatoare, ci si jocuri porno, adica o variants 3D a filmelor XXX. 235 precipita, ea tipa...El fuge, fortisevan trage in el dar nu il nimere§te, insa, nemernicul de fortisevan, atunci cand trece fata, abia pupata, pe langa el, zbang!...una in ceafa §i...fata cade la pamant, fiind rapusa de nemilosul fortisevan. . . D-l Gadea : Domnule Cristoiu, ce putem face in aceasta situate cu...dragostea? D-l Cristoiu404: Stati sa ne lamurim!...Daca acest fortisevan... sau cum mama lui se nume§te, e atat de imbecil, incat sa traga cu pu§ca dupa rat.e salbatice, le§e§ti sau americane...§i nu prime§te nicio sanctiune... atunci e ca in cazul FNI405 sau Caritas406. Adica bagi banul, vine Ogica407, vine Hagi408, vine Chiliman409 §i pune banii la Caritas, dupa care vine fortisevan §i-i love§te pe cei care se pupa la intrare, ii mitraliaza pe to^i, fura capitalul410... D-l Gadea: Capitalul411. . .lui Marx412?! D-l Cristoiu: Nu domn'le, capitalul de la Caritas... §i el se evaporeaza... Pentru ca dragostea e o femeie [?!!!!!!!] e bine sa cunoa§teti parole componente ale trupului uman de la Innerbody. §oferul din Mafia nu le cunoa§te prea bine §i tocmai de aceea nu §tie sa fuga cum trebuie. 403 Mihai Gadea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_G%C3%A2dea. 404 Ion Cristoiu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Cristoiu. 05 Investitorilor la FNI, care au fost pagubiti de catre hotii ramasi respectabili, li se promitea de catre Mugur Isarescu, in anul 2000, o despagubire de 500 miliarde de lei: http://www.zf.ro/prima-pagina/despagubiri-in-cazul-fni-din-imprumuturi-bancare- 2998000/. 406 Jocul piramidal financiar Caritas a facut pui in anii urmatori: http://www.wall- street.ro/articol/Economie/5005/Joc-piramidal-Delphin-pui-de-Caritas.html. 407 Stelian Ogica, vedeta OTV din nimic, dupa ce a i s-a furat un loz castigator: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Ogic%C4%83. 408 Gheorghe Hagi, fotbalist si antrenor de fotbal roman de renume mondial: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Hagi. 409 Andrei Ion Chiliman, om politic roman si primar in Bucuresti: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Chiliman. 410 Financiar. 411 Volumul 1 la nivel online: http://www.marxists.org/romana/m-e/1867/capitalul- voll /index. htm. 412 Karl Marx: http://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx. 236 La un moment dat intra prin spatele unui bloc, pistolarii dupa el, e ranit, via^a i se scurge, nu §tie pe ce u§a sa intre, iara§i face coltul, pistolarii il ating, intra pe un gang, trece peste o strada...§i ajunge la barul lui Salieri, care ii ia partea §i ii impu§ca pe cei doi gangsteroi, care fugeau dupa el. Insa, dragostea, ramane... Pentru ca. foaie verde de ca§mir, din cauza antonimiei sintagmei formeaza o discrepant majora intre luxul de amanunte §ipierderea de timp. Coagularea nivelului retoric al frazei se strange ca o punga la nivelul ochiului cerebral al propozitiei dandu-ti senzatia de voma, guturai sau inflexiune cerebrala.... Fara doar §i poate, mojicia contextului nu implica o transliterare a emotiei ci ea ni parvine de-a gata, pentru ca nu §tii limba romana pe care incerci sa o construie§ti ca pe un tort cu fri§ca. Dragostea de limba romana se love§te de pistolul...lui fortisevan. Sangele se impra§tie. Ac^iunea demareaza in for^a, pana cand linia de plutire a barcii devine. . .elicopter. §i atunci, cand i^i dai seama ca verdele contrasteaza cu ca§mirul, pe care ^i-1 imaginezi de un ro§u aprins, ochii ei te lovesc ca un burghiu direct. . . in sensibilitdiile tale elective . Afmita^ile mele discutativel - Poate repetitive. . . Textul cu impact e mereu... compact. Multele volume ale timpului pierdut se bat cap in cap cu... secundele inventate. In rdzboiul stelelor nu se bat stelele de fapt. . .ci civilizaiiile. Florin Piersic416 scuipa semin^e direct de pe cal417. Parca auzi mereu in capu-fi [adica in capul tau...], ca o pedeapsa, 413 Aluzie la titlul unei carti a lui Goethe: Afinitati elective. Mai multe detalii despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe. 414 Aluzie la romanul, in multe volume, al lui Marcel Proust: In cautarea timpului pierdut. In romana il avem, in 6 volume, tiparit de ed. Leda, in 2008: http://www.supercarti.ro/carte/in_cautarea_timpului_pierdut_vol 1_6 editieintegrala. html. Mai multe detalii despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Proust. 415 Un film fictional, cu multe episoade si cu mare audienta: http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_stelelor_%28film%29. 416 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 417 Intr-unul dintre filmele sale, in rolul lui Margelatu: http://ro.wikipedia.Org/wiki/Fi%C5%9Fier:Margelatu.jpg. 237 pistoalele lui Sergiu Nicolaescu418, mereu acelea, pe cand Van Dame419 mai are mu§chi §i la 50 de ani. Ii are si ii arata si la fani, ca da, i-am vazut eupe net . Eu nu ma uit pe net pentru ca devin dependent , imi spuse cineva, un domn bine. . . Am vazut astazi o poza unde unul tanar era inconjurat de al^i trei mai in varsta, [motivul?!] ca sa. le povesteasca unora cartea tanarului. . .§i astfel, ea sa poata fi cumparata. . . E sigur: car^ile nu se mai vand pentru ca omul are lehamite de cuvintele lui, daramite de ale altuia... §i atunci cand Florin Piersic scuipa semin^e, facand astfel o risipa memaipomenita de coji, dorea sa spuna ca amdrdciunea se scuipa. ..nu mai se spune. Adica te ui^i, a§a, la el, cu scarba...§i e ca §i cum l-ai scuipa intre felinare [Uuuh, ce expresie grotesca!], adica in ochi. Toata obida422 ta de om insingurat l\i vine sa o scuipi. Nu mai ai chef de cuvinte. . .ci le scuipi. Finalul e pentru. . .Amatorul . Am folosit linia melodica a acestui scurt-metraj autohton pentru ca sa evoc. . .o stare de spirit. Un tanar a dat un anun^ in ziar ca pentru 300 de lei se lasa injurat §i porcait de oricine. §i, tot intelectualul 1-a injurat pe bani ca sa se descarce... Adica cum, frate, intelectualul se descarcd injurdnd, drdcuind ca un disperat? Aten^ionare! 418 In filmele lui Sergiu Nicolaescu, de pe timpul comunismului, toate armele trageau la fel. Auzeai cam aceleasi lovituri de pistol sau de tun. Mai multe date despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Nicolaescu. 419 O scriere dupa auz, ironica, a numelui lui Jean-Claude Van Damme: http://www.imdb.com/name/nm0000241/. 420 Cu referire la fotografia de aici: http://www.vedeta.ro/img_l/jean_claude_van_damme.jpg. 421 O ironizare a fobiei prostesti a multora de spatiul online, de parca devii dependent fara sa vrei. 422 Durerea si mania ta dreapta. 423 Un scurt metraj romanesc. Aici aveti partea 1 : http://www.youtube.com/watch?v=_UOx6cNtOxg si aici partea a doua: http://www.youtube.com/watch?v=GLDCPulleM8. 238 Acest articol nu este pentru cei care nu in^eleg §i nu accepta. . .ca por carta asta de scriitura e . ..artal Iar arta este exprimarea omului, da, a omului, in diverse contexte §i a diverse sentimente, da, ale. . .omului. . . Fortisevan e §i el om, chiar daca e fictiv . . .Daca po^i vorbi despre el la timpul prezent...atunci in^elesul lui, al acestui/zcft'v om, facut real om macar pentru o discu^ie. . .l\\ spune ceva. 239 Ldtrarea ca aflare in treabd §i despre alte subtilitafi424 A1") C A >") /T Dumitru Panaitescu , alias Perpessicius (pseudonim literar folosit de catre autor incepand cu anul 1915) reda in Eminesciana 1 un fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri427, in care acesta marturisea cum se comporta fa^a de cei care il calomniau: „la insinuarile malicioase sau calomniatoare ce se ating de la persoana mea, am obicei a raspunde prin dispret, nesim^ind nici macar curiozitatea de a cunoaste mutra sau chiar numele calomniatorului. Latre in toatd voia cui place sa latre, ca nu-1 onorez nici cu un \iba. haita" . Textul are greseli rasunatoare... Literati si manuscrisele car^ilor pe care noi le consideram geniale au multe erori de exprimare si de scriere...Pentru ca nu erau aten^i la lucrurile mici. . .ci fugeau dupa intelesuri, dupa precizari, dupa idei. Alecsandri, deci, nu era interesat de mutra, de fa^a calomniatorilor sai, ci lasa pe fiecare sa latre. . .pe limba lui. Fotografia, cu cainele cu ochi si gura de om, am preluat-o de pe blogul lui Catalin Cornelius Popi: http://mrdignity.wordpress.com/, devenit apoi: http://mrdignity.com/ si exprima, la modul iconic, latrarea altora. 425 Articol din 9 iunie 2008. 426 Mai multe detalii aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius. 427 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri. 428 Perpessicius, Studii eminesciene, edrjie ingrijita, prefa^ata, cu note editoriale si tabel cronologic de Ileana Ene, Ed. Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 2001, p. 35. 240 Insa dispreful nu e o marca cre§tina...La noi, marca ,w429 ortodoxa, inregistrata , adica aspect constitutiv al omului duhovnicesc este... iertarea. Noi ne rugam pentru cei care ne latra430, uneori asurzindu-ne de urechi. . . *** Sinonime verbale pentru a latra: a hamai, a bate (regionalism), a blehai (in Banat), a puidai (in Moldova), a zapai. A latra vine de la latinescul latrare, infmitivul de la latro, latrare, latravi, latratus. Cainele latra... Insa cand vine vorba de sensul figurat al latrarii, in cazul omului, avem pe cineva care vorbe§te intr-una sau calomniaza mereu, peste tot, pe altcinva sau pe mai mul^i; care i§i bate gura cu pacate, cu vorbe necugetate. §i astfel po^i sa latri si tu la luna, in loc sa...pui osul la treaba. Sau e§ti latrau, adica un om vandut altuia / altora, care ac^ionezi la ordin. Daca ii spui cainelui sa latre sau sa mu§te pe cineva §i cainele e ascultator, atunci se executa. A§a sta treaba §i cu eel care e. . . latrau: ac^ioneaza la comanda! *** Cosmin Popan431 §i-a dat seama cum latra cainele de paza al democra^iei, §i ca el e mai blond §i da din coada mai abitir pe internet. . .decat la chio§cul de ziare. Insa cum gande§te el problema il arata a fi din stirpea jurnali§tilor de online, adica un blogar de-al nostru...§i nu ziarist cu pixul. Avem dovada, negru pe alb, ca §i-a insu§it din zona -432 1 • • noastra , cum sta treaba cu mteractivitatea: „De fiecare data cand incep sa fac documentarea pentru un articol, trebuie sa fac, de ceva vreme, un calcul mental: ce §i cat din cantitatea finala de informa^ie va intra pe tipar §i cat va lua exclusiv drumul edi^iei electronice. 429 Aluzie la emisiunea lui Andi Moisescu de pe PRO TV: Marca inregistrata. Mai multe detalii despre sine: http://www.protv.ro/vedete/andi-moisescu/. 430 Ne calomniaza. 431 Articolele sale din Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/autori/cosmin_popan-151.html. 32 A creatorilor de online. 241 <Ai interviu? la, pe langa fotograf, §i o camera de filmat pentru cateva minute de inregistrare de pus pe site!> <Faci un interviu prin telefon? Neaparat da drumul §i unui reportofon>. Nu doar pentru a te apara in cazul in care intervievatul retracteaza zisele, ci §i pentru a-i pune vorbele pe online. <E o exclusivitate pe care ai aflat-o? Fuga §i scrie sa apara §i numai fmza X si-a dat demisia inainte ca informa^ia sa fie deja lansata de televiziuni, agen^ii §i site-uri de §tiri>". Aceasta e o mentalitate noua, a celui inva^at cu tehnologia de ultima ora. Trebuie sa §tii cum, cat, unde §i ce vrei sa faci cu informa^ia, imaginea §i sunetul pe care le ai, pentru ca sa depui o marturie despre un eveniment. Insa ce spune Catalin Tolontan e de domeniul . . . inactualului. El crede ca: „Internetul va duce «jurnalismul popular» la o extrema a vastita^ii, unde acesta nu se va putea intre^ine singur. §i atunci se va reveni, incet, incet, catre jurnalismul profesionist. Pentru ca, in materie de informa^ie, cuvantul-cheie al oamenilor moderni nu este «mult», ci «relevant»". Dimpotriva, noi credem ca diversificarea jurnalismului online va atinge cote §i mai mari pe viitor §i ca nu ne vom mai intoarce niciodata la formatele tipizate de §tiri §i reportaje, care inca mai se poarta in mass-media actuala. Cred ca jurnalismul care s-a facut pana acum a devenit deja istorie pentru oamenii aten^i, pentru cei care se adapteaza din mers . . . §i va deveni istorie in mod inevitabil. Trebuie sa mergem in viitorul comunicarii §i nu sa tanjim, in mod nostalgic, spre formele stereotipe cu care suntem inva^i. Trebuie sa §tim sa fim pregati^i pentru a comunica nu numai in diverse forme ci sj in diverse coduri §i in diverse limbi, sa comunicam la nivel de culturi, religii, civilizatii. Ldtratul de Mahmoud Djamal ma latra cainii rasare soarele ma latra cainii 433 Aici gasiti blogul sau: http://www.tolo.ro/. 242 apune soarele ma latra cainii e miezul nop^ii ma latra cainii nouri pe cer ma latra cainii vuiet de vant ma latra cainii miroase a ploi ma latra cainii se inal^a copacii ma latra cainii ma infig in pamant ma infig in pamant ma latra cainii ma latra ma latra ma latra cainii. *** Ce spune Scriptura Sfanta despre... latrat §i cdini [ed. BOR 1988]? Ie§. 11:7: Iar la to^i fiii lui Israel nici cdine nu va latra, nici la om, nici la dobitoc, ca sa cunoa§teti ce deosebire face Domnul intre Egipteni §i Israelii. Ie§. 22:31: Sa-Mi f\\\ popor sfant; sa nu manca^i carnea dobitocului sfa§iat de fiara in camp, ci s-o aruncaii la cainii. Deut. 23:18: Ca§tigul de la desfranata §ipreful de pe cdine sa nu-1 duci in casa Domnului Dumnezeului tau pentru implinirea oricarei fagaduin^e, caci §i unul §i altul sunt uraciune inaintea Domnului Dumnezeului tau. Jud. 7:5: §i a dus el poporul la apa, iar Domnul a zis catre Ghedeon: „Cine va limpai apa cu limba din pumni, cum limpdie cdinele, pe acela sa-1 pui deoparte; de asemenea sa pui deoparte §i pe to^i aceia care-§i vor pleca genunchii §i vor bea apa". 1 Reg. 17:43: A zis filisteanul catre David: "Ce vii asupra mea cu toiag §i cu pietre? Au doara eu sunt cdine?" Iar David a 243 raspuns: „Nu, ci mai rau decat un caine". §i a blestemat filisteanul pe David in numele dumnezeilor sai. 1 Reg. 24:15: Asupra cui a ie§it regele lui Israel? Dupa cine alergi tu? Dupa un caine mort, dupa un purice. 2 Reg. 3:8: Abner insa, maniindu-se stra§nic de vorbele lui I§bo§et, a zis: Au doara eu sunt cap de caine? Eu, impotriva casei lui Iuda, am aratat acum mila casei lui Saul, tatal tau, fra^ilor lui §i prietenilor lui, §i nu te-am dat in mainile lui David; iar tu imi gase§ti acum vina pentru o femeie? 2 Reg. 9:8: Atunci s-a inchinat Mefibo§et §1 a zis: „Ce este robul tau, de ai cautat tu la un asemenea caine mort, cum sunt eu?"434. 2 Reg. 16:9: „Pentru ce acest caine lesinat blesteama pe domnul meu, rege?, a zis Abi§ai, fiul Jeruiei. Ma due sa-i iau capul". 3 Reg. 12:24: ...Caci a§a zice Domnul: lata, Eu voi pierde din ai lui Ieroboam pe tot sufletul de parte barbateasca. Cine va muri din ai lui Ieroboam in cetate, pe acela il vor linge cdinii. . . 3 Reg. 21:19: §i spune-i: A§a graie§te Domnul: Ai ucis §i vrei inca sa intri in mo§tenire? §i sa-i mai spui: A§a zice Domnul: In locul unde au lins cainii sangele lui Nabot, acolo vor linge cdinii si sangele tduV 4 Reg. 8:13: A zis Hazael: „Robul tau este caine ca sa faca asemenea lucru necugetat?" §i Elisei a zis: "Domnul mi-a aratat in